Beers a aratat ca este prea devreme pentru a sti cum vor consolida liderii europeni Fondul European de Stabilitate Financiara, sau EFSF, cat de eficace va fi masura si care vor fi implicatiile in privinta ratingurilor de credit, potrivit Mediafax.

El noteaza ca variantele discutate de Europa ar putea avea "potentiale implicatii de credit, in diferite moduri", inclusiv in cazul celor mai mari economii din zona euro, Germania si Franta.

Liderii europeni cauta optiuni pentru amplificarea impactului real al fondului EFSF de 440 miliarde euro, probabil prin leveraging (efectul de parghie), pentru a obtine mai multe resurse destinate combaterii crizei.

Beers a afirmat ca este evident ca UE nu poate face leveraging pe EFSF fara anumite limite.

"Exista o oarecare recunoastere in zona euro ca nu mai exista optiuni ieftine, fara risc pentru EFSF", a aratat acesta.
Unii analisti considera ca EFSF ar avea nevoie de resurse de cel putin 2.000 de miliarde euro pentru a apara Italia si Spania, daca criza din Grecia s-ar raspandi.

"Ajungem intr-un punct unde abordarea cu garantii, la modul presupus de EFSF, nu mai are cum sa functioneze", a spus Beers intr-un interviu acordat Reuters.

Statele din zona euro acorda garantii EFSF, care ofera imprumuturi tarilor cu probleme financiar-fiscale, precum Grecia.
Insa tarile finantatoare, precum Germania, au semnalat ca nu sunt dispuse sa puna mai multi bani la dispozitia fondului.
Astfel, una dintre optiunile discutate ar fi sprijinirea EFSF cu fonduri de la BCE, eliminand nevoia unor injectii de capital din partea guvernelor care au aceasta posibilitate.

Citeste si:

Aceasta solutie ar putea reduce impactul asupra ratingurilor de tara, insa ar creste pasivele din portofoliul BCE, tarile riscand sa fie nevoite mia tarziu sa recapitalizeze institutia in cazul unui default (incapacitate de plata) in zona euro.

De asemenea, atragerea de bani de la BCE prin procedura de leveraging ar putea afecta ratingul AAA al fondului.
Pe de alta parte, integrarea fiscala mai profunda in zona euro ar creste costurile de imprumut ale tarilor "sanatoase", precum Germania si Franta, acordand in acelasi timp spatiu de manevra statelor cu probleme.

Avertismentele S&P reflecta temerile exprimate de unii oficiali europeni la intalnirile Fondului Monetar International si Bancii Mondiale care au avut loc in weekend la Washington.

Agentia noteaza ca guvernantii europeni isi dau seama treptat ca Grecia are nevoie de o restructurare a datoriilor, cu reducerea semnificativa a sumelor platite creditorilor.

"Astfel, vor fi cateva banci care ar putea avea nevoie de capital suplimentar", a aratat Beers.
S&P considera, totusi, ca bancile pot strange bani de pe pietele financiare, fara a avea nevoie de sprijin guvernamental.
Pe frontul economic, S&P semnaleaza riscuri tot mai mari de recesiune in SUA si in anumite parti ale Europei.