"In cazul tuturor zacamintelor de resurse naturale unde obligatiile contractuale nu au fost respectate, din ordinul sefului de stat, acordurile vor fi anulate, iar zacamintele vor reintra in administrarea statului", a declarat Masimov la o reuniune ce a avut loc la Ministerului Energiei.

Prim-ministrul nu a precizat despre ce acorduri este vorba, insa este cunoscut faptul ca majoritatea contractelor de exploatare a zacamintelor in Kazakhstan apartin unor mari companii straine.

Ministrul energiei, Saouat Minbadiev, a anuntat ca 97 de contracte au fost deja "anulate", dar nu a facut nominalizari. In plus, a fost trimisa o "nota" catre 180 de societati care au comis "nereguli" pentru ca nu au respectat termenii contractelor.

Masimov a precizat ca anuntul sau intervine in urma discursului presedintelui kazah, Nursultan Nazarbaiev, rostit in ajun in fata Parlamentului, in cadrul caruia seful statului a cerut o "consolidare a influentei statului in sectorul de interes strategic al energiei".

Kazahstanul a adoptat in toamna anului 2007 o lege care ii permite sa anuleze sau sa modifice orice contract incheiat cu investitori pentru exploatarea resurselor naturale din tara, in cazul in care interesele economice ori securitatea nationala sunt amenintate.

Citeste si:

Kazakhstanul amenintase atunci ca va anula contractul unui consortiu occidental ce exploata zacamantul petrolier de la Kashagan, dar in cele din urma a intervenit un compromis, in ianuarie, prin care statul kazah si-a sporit participatia la proiectul Kashagan.

Kazahstanul este numarul opt la nivel mondial in ceea ce priveste resursele petroliere si minereurile feroase.

Din vara anului 2007, Astana si-a inasprit tonul fata de marile companii ce au investitii in Kazakhstan, amendand o companie controlata de grupul energetic american Chevron cu peste 300 milioane dolari pentru nerespectarea prevederilor in materie de mediu.

In aceasta saptamana, compania kazaha Kazahmis, ce se ocupa cu exploatarea zacamintelor de cupru, a anuntat ca va prelua, contra sumei de 1,5 miliarde de dolari, o mina de carbune si principala centrala de electricitate din tara de la firma americana AES, amenintata de o amenda de 200 milioane dolari pentru abuz de pozitie dominanta.