La capatul unei confruntari de durata cu Hillary Clinton, care a destabilizat comunitatea financiara, acum este sigur ca Obama va fi candidatul Partidului Democrat in cursa pentru Casa Alba. Insa aceasta clarificare aparuta pe campul de lupta in cursa pentru prezidentialele americane nu indeparteaza deocamdata toate zonele de umbra, relateaza AFP, citat de NewsIn.

"Piata bursiera detesta incertitudinea si, cu Obama, cel mai putin cunoscut dintre candidatii ramasi in cursa, piata, deja nervoasa, a avut o reactie negativa", comenteaza Al Goldman, analist la Wachovia Securities.

Iar schimbarile cele mai previzibile ale unei eventuale administratii Obama nu sunt cu adevarat de natura sa bucure lumea financiara. "Obama este clar o persoana care vrea sa impoziteze capitalul", ceea ce ar micsora profiturile din plasamente, a declarat pentru CNBC Joseph Watkins, de la cabinetul de avocati Buchanan Ingersoll & Rooney.

Apelurile candidatului democrat de a se pune capat reducerii impozitelor decisa de George W. Bush, de a inaspri reglementarile din anumite sectoare, precum energia, si de a renegocia acordul de liber-schimb dintre Statele Unite, Canada si Mexic nu prea sunt pe gustul mediilor financiare. "Nu suntem inca foarte siguri de ceea ce va contine platforma sa electorala, pentru ca lucrurile pe care le avanseaza candidatii in timpul alegerilor primare sunt diferite de ceea ce spun cand se confrunta direct", subliniaza Andrew Busch, strateg la BMO Capital Market.

"La democrati exista o tendinta de a se pozitiona mai mult la stanga in timpul alegerilor primare si de a se apropia de centru imediat ce obtin investitura" pentru a convinge un eventai mai larg de alegatori, adauga specialistul.

In asteptarea clarificarilor, in pofida unei inclinatii traditionale catre Partidul Republican si catre politica ultraliberala a acestuia, comunitatea financiara a varsat rauri de bani in seifurile campaniei lui Barack Obama.

Citeste si:

Luand in calcul contributiile pentru toti candidatii, banii dati de societatile de investitii s-au indreptat in proportie de 57% catre democrati si de 43% catre republicani, potrivit celor mai recente date ale Center for Responsive Politics (CRP), care studiaza finantarea partidelor politice. Iar senatorul de Illinois, care a primit sprijinul influentului miliardar Warren Buffett si al fostului presedinte al Federal Reserve, Paul Volcker, a depasit-o in prezent pe Hillary Clinton, cu 7,9 milioane de dolari primiti din partea societatilor bursiere, la 21 mai. Senatoarea de New York a obtinut 7,14 milioane de dolari.

In tabara republicana, John McCain nu a adunat decat 4,15 milioane de dolari din contributiile acestui sector, clasandu-se, din acest punct de vedere, dupa Rudolph Giuliani (5,05 milioane de dolari) si Mitt Romney (4,78 de milioane), care totusi au abandonat cursa in urma cu mai multe luni.

"Nu inseamna ca lumea investitorilor considera ca Barack Obama este cel care-i reprezinta cel mai bine interesele. Banii se duc catre candidatul pe care aceasta comunitate financiara il vede castigator", explica Busch.

De pilda, pe site-ul Intrade, un site unde se pot cumpara titluri pentru unul sau altul dintre candidati, Obama este dat invingator al alegerilor cu 59,8%, iar John McCain are numai 35%.

Banii fiind punctul nevralgic al razboiului electoral din Statele Unite, s-a pariat pe viitorul castigator in speranta ca acest lucru va cantari apoi asupra strategiei sale. "A contribui cu fonduri pentru cel care va castiga este cel mai bun mijloc in Statele Unite de a te aseza apoi la masa cu el pentru a-i sublinia pozitiile si a-i influenta politica pe care o duce", explica Busch.