Decizia de marti a British Petroleum (BP) de a inchide conducta de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) ce traverseaza Georgia "n-a fost deloc in dezavantajul lui Putin cel Groaznic. Dimpotriva, a fost unul dintre scopurile incursiunii militare dincolo de granita", comenteaza Washington Post, citat de NewsIn.

"Putin intelege mai bine ca oricine ca petrolul si gazele sunt sursa reafirmarii Rusiei ca putere economica si militara, precum si a controlului sau asupra guvernului rus si asupra unor sectoare cheie din economie. Petrolul si gazele aduc banii care permit mentinerea unei armate puternice ruse, pe langa un vast aparat intern de securitate si a unei retele de intreprinderi controlate de guvern care permit presedintelui transformat in premier sa detina controlul asupra puterii politice si economice", arata cotidianul american.

Washington Post trece in revista istoria conductei BTC care traverseaza Georgia, aducand petrol din Azerbaidjan in Europa, via Turcia. Acordul privind construirea BTC a fost semnat in 1999, tocmai cand Putin venea la putere. Prin acest acord, Azerbaidjanul, care pana atunci depindea de conductele ce tranziteaza Rusia, a reusit sa exporte petrolul direct, via Georgia, catre portul turc Ceyhan aflat la Marea Mediterana.

"Controlul asupra retelei de conducte care leaga fostele republici sovietice de Occident i-a permis Rusiei sa preia o mare parte profiturile pe care aceste tari le obtineau din vanzarea de petrol si gaze. Dar odata cu aparitia BTC, sustinuta activ de guvernele eurpene si SUA, Rusia urma sa-si piarda controlul monopolist, deschizand calea companiilor occidentale de a face investitii de miliarde de dolari in statele caucaziene bogate in resurse energetice", explica Washington Post.

Dupa ce BTC a fost data in functiune, oficialii occidentali au inceput sa faca tatonari pentru o conducta paralela, Nabucco, care ar fi adus in Europa gazul din Azerbaidjan, dar si din Turkmenistan, tara cu unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume.

"Cu timpul, majoritatea eforturilor lor s-au concentrat pe un proiect in valoare de 12 miliarde de dolari cunoscut sub numele de Nabucco, care ar fi transportat gazul caspic via Georgia, Turcia, Bulgaria, Romania si Ungaria, ajungand la un terminal energetic in apropiere de Viena. Europa este deja dependenta energetic de Rusia, importand din aceasta tara o patrime din gazele naturale consumate, dependenta ce ar urma sa creasca in viitor prin construirea unei conducte directe prin Marea Baltica ce va lega Germania de Rusia. Liderii europeni erau asadar nerabdatori sa gaseasca surse alternative pentru a importa gaze naturale, mai ales dupa ce in iarna lui 2006, Rusia a intrerupt livrarile de gaz dupa o disputa cu Ucraina", aminteste cotidianul american.

"Nabucco a devenit o prioritate si pentru Departamentul de Stat al administratiei Bush - in special pentru Matt Bryza, un adjunct al subsecretarului de stat si C. Boyden Gray, un apropiat al familiei Bush, numit trimis special pentru energie in spatiul eurasiatic si care a inceput sa curteze activ liderii din Azerbaidjan", relateaza Washington Post.

Citeste si:

"Putin, in mod corect, a privit Nabucco ca facand parte dintr-o campanie mai ampla condusa de Washington de a izola Rusia si de a limita expansiunea imperiului sau energetic. Prin Gazprom, monopolul de stat rus, Putin a lansat propria sa contraoferta numita South Stream, meinta sa transporte gazul din Caucaz. Brusc, rusii au oferit Turkmenistanului si Azerbaidjanului un pret mult mai mare decat cel oferit pana atunci, cu scopul de a asigura contracte pe termen lung. De asemenea, au obtinut un acord cu compania italiana Eni, pentru a construi conducta (South Stream - n.r.) prin Marea Neagra catre Europa, urmand sa ajunga la acelasi terminal austriac ca Nabucco. Oficialii rusi au oferit conditii foarte favorabile tarilor tranzitate, astfel incat au obtinut acordul Bulgariei, Serbiei si Ungariei", scrie cotidianul american.

Washington Post remarca faptul ca unii experti au considerat Nabucco ca fiind mai degraba "un vis al diplomatilor" decat un proiect viabil economic, deoarece promotorii acestui proiect n-au reusit sa semneze acorduri de furnizare si de tranzit.

"Acum, cu aceasta incursiune militara de succes, Rusia a ridicat dubii serioase in mintea investitorilor si creditorilor occidentali ca o noua conducta prin Georgia ar fi in siguranta de atacuri si de controlul Kremlinului", remarca Washington Post.

"Ni s-a amintit din nou ca Vladimir Putin nu are nici o retinere in a sacrifica statul de drept si parerea buna a celorlati pentru a proteja imperiul rus si monopolul sau energetic. Tehnicile folosite pentru a ingenunchea Georgia, chiar daca mult mai letale si distructive, sunt aceleasi cu cele utilizate de Putin pentru a reduce la tacere opozitia si pentru a expropria companiile energetice Yukos, Shell si BP", considera cotidianul american.

Chiar daca nu pot interveni militar, SUA ar trebui macar sa blocheze accesul companiilor ruse pe pietele de capital occidentale, extinderea retelei de conducte ruse in Vest sau cumpararea de companii occidentale.

"Vladimir Putin crede ca a privit in sufletul Vestului si a descoperit ca avem nevoie mai mult de el decat are el de noi. Trebuie sa-l convingem de contrariu", conchide cotidianul american.