- releva ultimul Raport al Bancii Mondiale, pentru perioada 1 martie 2004 - 1 iunie 2005
Daca pregatirea pentru integrare a fost marcata de o relativa crestere a ratei angajarii, intrarea in UE a readus tarile estice in ''normalitate'', piata muncii incepand sa scada. In ceea ce priveste situatia conturilor curente, data recent publicitatii, aceasta s-a schimbat foarte putin, modificari mai consistente si pozitive fiind inregistrate doar in Cehia. Politica fiscala este, in general, promitatoare pentru anul in curs, cu deficite ce ar putea fi mai mici decat se astepta, de pilda, in Polonia si Cehia, iar Ungaria depune in continuare eforturi pentru a ramane pe acelasi trend.
Ritmul reformelor in UE8 a ramas, in cel mai bun caz, lent, iar in unele tari acestea au fost suspendate, interesul mobilizandu-se in aceasta perioada cu precadere catre disputele politice. Atentia cea mai mare s-a concentrat asupra continuarii reformelor in domeniul fiscalitatii, ce vizeaza reducerea costurilor fortei de munca sau a altor impozite, cu actiune concreta asupra PIT in tarile baltice (Estonia si Lituania). In acelasi timp, privatizarea a avut loc in tarile respective intr-un ritm inegal, fruntasa fiind doar Cehia, in timp ce reformele in domeniul cheltuielilor cu caracter social in statele cele mai mari din spatiul Visegrad au cunoscut doar mici progrese in actualul context politic. Slovacia a inregistrat, de asemenea, un recul, ca urmare a respingerii planului sau de reformare a invatamantului superior.
Lectiile aderarii la UE, la un an de la eveniment
Investitiile, exporturile si cresterea productiei, toate au primit un impuls o data cu aderarea la Uniunea Europeana, iar nivelul preturilor a sarit, ca rezultat al nevoii de ajustari, inclusiv in privinta taxelor indirecte. Fara indoiala, acesti factori se manifesta temporar, iar cei ce iau decizii politice trebuie sa fie foarte atenti, se sublinia in analiza Bancii Mondiale, pentru ca ei sa nu aiba vreo influenta, in sensul de a determina schimbari nejustificate ale prognozelor sau ale atitudinilor politice. Extinderea schimburilor comerciale ale tarilor UE8 nu s-a limitat la tranzactii cu vechii membri ai UE. Ele au devenit si mai consistente chiar intre noii membri ai Uniunii, dar si cu restul lumii. Nu s-au inregistrat decat putine perturbari, poate cele determinate de unele inaspriri ale barierelor comerciale, inclusiv cele privind importuri din Asia. Cresteri speciale au fost inregistrate in comertul cu produse agricole sau cu unele servicii, ca urmare a procesului de liberalizare ce a afectat cu precadere aceste sectoare.
Fermierii, cei mai castigati
Pana acum, fermierii par a fi principalii castigatori, gratie combinatiei dintre preturile mai mari la produsele agricole si cresterea vanzarilor, precum si datorita sprijinului primit in cadrul Politicii Agricole Comune. Trebuie amintit insa ca situatia fermierilor nu este una uniforma. Subventiile de la Bruxelles nu vin decat pentru suprafete care depasesc 80 de hectare (acum existand discutii aprinse intre Varsovia si Bruxelles de reducere a suprafetelor minime subventionate la 20 ha), si, asa cum observau mai demult analistii straini, peste 80 la suta dintre fondurile Uniunii sunt atrase de 20 la suta dintre fermieri. In conditiile accentuarii declinului, nu au existat probleme la finantarea deficitelor conturilor curente. Influxurile de capital au avut un rol important in perioada praderarii, dar mobilitatea transfrontaliera a fortei de munca a ramas modesta, neafectand, dupa cum se temeau vechii membri UE, stabilitatea pietei muncii din Uniune.
Calitatea de membru al UE, cerinta de a pregati programe de convergenta ca parte a obligatiei de a adopta moneda euro, ca si efectele disciplinare ale Procedurii Deficitului Excesiv a facilitat, se pare, consolidarea fiscala acolo unde a fost necesara (tarile grupului de la Visegrad), dar esecul in reformarea programelor-cheie - nesustenabile - privind cheltuielile in domeniul social inaintea aderarii la UE (cu exceptia Slovaciei si a Cehiei) mentine in continuare riscuri pentru stabilitate si cresterea economica.
Perioada ce a precedat aderarea a constituit, potrivit raportului Bancii Mondiale, o "cruciala vitrina" a oportunitatilor de reforma, proces ce s-ar putea incheia, dupa aderare, stimulat si de forte externe. Tarile care nu au folosit in mod adecvat aceste oportunitati ar putea avea nevoie de o perioada mai lunga pentru a atinge standardele medii de trai din UE. De precizat ca accesul la mai mari transferuri din partea UE nu va constitui un panaceu in aceasta privinta.
O tema speciala: PPP - riscuri fiscale si institutii
Parteneriatul public-privat (PPP) devine tot mai popular in grupul UE8, in conditiile in care aceste tari lupta pentru a face fata nevoilor mari de investitii in infrastructura, in special in domeniul retelelor de transport. PPP este ceva mai extins in Ungaria, Polonia si Cehia - iar, intr-o masura mai mica, Slovacia -, tari care se orienteaza spre extinderea implicarii sectorului privat in finantarea infrastructurii.
Contextul international: Cererea externa
In primul trimestru al anului 2005, activitatea economica in cele 15 tari membre ale Uniunii Europene a ramas slaba. In timp ce ritmul de crestere si-a revenit usor, de la nivelurile foarte scazute inregistrate in 2004, el se mentine inca la o rata anuala de nu mai mult de 2 la suta. In Germania, cel mai important impuls vine de la exporturi, pe seama monedei euro mai slabe, in timp ce cererea interna continua sa fie mica. Cresterea economica in alte tari, spre Est (inclusiv Rusia si Ucraina), a cunoscut, de asemenea, un recul si sunt semne similare, de scadere a ritmului de crestere, si in SUA.
Evolutia ratelor de schimb si a dobanzilor
In primele sase luni ale acestui an, euro a slabit fata de dolarul american, ceea ce reflecta existenta unor ritmuri diferite de crestere intre SUA si zona euro, existenta unor rate ale dobanzii de asemenea diferite, in favoarea dolarului, o crestere pe termen scurt a ratei dobanzii in SUA si mentinerea ei la nivel stabil in zona euro, dar si existenta unei incertitudini politice in Europa, dupa votul negativ dat de Franta si Olanda Constitutiei UE, dar si ca urmare a incapacitatii ajungerii la un acord privind bugetul UE pe 2007-2013. In ciuda unei anumite volatilitati, monedele din tarile grupului UE8 se mentin la rate de schimb apropiate de euro, in general neschimbate in cursul primelor sase luni ale acestui an.
Temerile si faptele reale la un an de la aderarea grupului UE8
Unele dintre cele opt tari s-au temut ca intrarea in Uniunea Europeana va avea ca efect distrugerea industriei si agriculturii proprii, ca urmare a achizitionarii de catre europeni a terenurilor, a afacerilor, a cadrelor calificate, provocand altora saracie, hiperinflatie, dominatie culturala si statut de cetateni de categoria a doua.
In acelasi timp, UE8, urmand sa contribuie financiar la bugetul Uniunii, ca state noi membre ar putea fi incapabile sa absoarba importantele ajutoare financiare acordate de UE. Unii dintre "cei 15" s-au temut ca cei opt noi membri le vor invada teritoriile cu un val de forta de munca ieftina, provocand o crestere a somajului, ca vor deteriora standardele si "calitatea" Uniunii, abuzand de sistemul de securitate sociala, ca vor epuiza resursele Politicii Agricole Comune si, in final, vor provoca un blocaj in procesul decizional al UE. Aceste prognoze pesimiste, releva documentul Bancii Mondiale, nu au fost, insa, confirmate de realitate. Economiile celor opt noi state membre ale UE si-au demonstrat o mare capacitate de a face fata noilor presiuni de competitivitate din cadrul Uniunii. Firmele si fermele proprii au fost capabile sa se adapteze la noile reguli, veniturile fermierilor au crescut, investitiile directe externe au crescut semnificativ, iar ritmul de crestere economica a primit noi impulsuri. Datele referitoare la evolutiile din Polonia demonstreaza ca i-a mers bine. Proportia dezavantajelor aderarii este de numai 20 la suta. Exportatorii au raportat cele mai mari profituri, gratie simplificarii procedurilor si performantelor companiilor producatoare de marfuri alimentare (cresterea cererii, abolirea barierelor comerciale). Firmele de dimensiune medie au avut performante mai bune decat intreprinderile mici.
Firmele respective nu au avut inca probleme cu competitia marilor multinationale din UE. Ele au mai degraba probleme cu competitia puternica din propria tara sau cu competitia agresiva a marfurilor ieftine provenite din Asia. Mai mult, strainii nu cumpara mai multe terenuri in tarile UE8 ca inaintea aderarii lor la Uniune. Explozia initiala a inflatiei a fost in general oprita. Fluxul de forta de munca spre vechii membri ai UE a fost mare, dar nu masiv. Uniunea Europeana a supravietuit financiar largirii, iar cele opt noi state membre au primit ajutoare financiare mai mari decat sumele pe care ele le-au varsat la bugetul UE. Nici una dintre clauzele de salvgardare nu a fost activata. Administratiile din cele opt state fac progrese in adaparea sistemului lor de adoptare a deciziilor la cel al UE.
In final, raportul Bancii Mondiale subliniaza ca cetatenii UE au o mai mare incredere in UE. Procentul celor care considera calitatea de membru al UE benefica pentru propria tara a crescut de la 48 la suta, in 2003-2004, la 53 la suta, la finele anului 2004. Este interesant faptul ca si cei mai sceptici, cum a fost cazul fermierilor polonezi, au devenit sustinatori ai UE. Sprijinul pentru Uniune din partea acestui grup a crescut de la 20 la suta, in ianuarie 2004, la 70 la suta, in februarie 2005.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
