Decizia BCE marcheaza a doua reducere a dobanzii in interval de o luna, dupa o reducere de urgenta, cu 0,5 puncte procentuale, efectuata pe 8 octombrie, in cadrul unei masuri concertate a mai multor banci centrale.

Piata estimeaza ca Trichet va declarat ca masura este un raspuns la incetinirea cresterii economice si ca este justificata de reducerea semnificativa a temerilor legate de inflatie.

Economia zonei euro, ce a inregistrat crestere in fiecare an de la infiintarea grupului, in 1999, s-a comprimat cu 0,2% in al doilea trimestru al acestui an. Cei mai multi economisti estimeaza ca statisticile din al treilea trimestru, care vor fi publicate in 14 octombrie, vor arata noi scaderi.

Inflatia anuala a zonei euro este in prezent de 3,2%, cu mult peste tinta stabilita de BCE, la putin sub 2%, insa economistii estimeaza o temperare semnifiactiva in urmatoarele luni.

Cehia a redus dobanda cu 0,75%

Banca centrala a Cehiei a redus joi dobanda cheie mai mult decat estima piata, cu 0,75 puncte procentuale pana la 2,75%, in contextul temperarii inflatiei si incetinirii cresterii economice a zonei euro, care afecteaza economia ceha, relateaza Reuters.

La sfarsitul lui octombrie, 13 din cei 17 analisti chestionati de Reuters estimasera o reducere cu un sfert de punct a dobanzii cheie, in timp ce 4 progonzasera ca aceasta va fi de 0,5 puncte procentuale.

Banca centrala a Cehiei nu a emis vreun comunicat in care sa-si motiveze decizia, dar va prezenta dupa-amiaza noua prognoza pentru inflatie si cresterea economica.

"Este o solutie indrazneata si surprinzatoare. Existau mai multe posibilitati si apreciez actiunea bancii centrale", a comentat Radomir Jac, economist in cadrul companiei PPF Asset Management.

"Este o supriza, dar un pozitiva, deoarece Banca Nationala a Cehiei a reactionat nu doar la conditiile economice in curs de inrautatire, dar si la problemele de pe piata interbancara nationala", a spus David Marek, economist la Patria Finance.

Banca centrala din Lituania a redus rezervele minime obligatorii ale bancilor la 4%

Banca centrala a Lituaniei a decis, joi, sa reduca rata rezervele minime obligatorii ale bancilor comerciale pentru prima data in ultimii sase ani, de la 6% la 4% din pasive, pentru a spori lichiditatea.

Decizia va elibera bancilor fonduri de circa 1 miliard litas (372,4 milioane dolari), potrivit unui purtator de cuvant al bancii centrale.

Citeste si:

Ca si in alte tari, mica piata monetara din Lituania a inregistrat o reducere a lichiditatii de la inceputul crizei financiare mondiale, iar bancile au cerut bancii centrale sa reduca rezervele minime obligatorii pentru a elibera fonduri.

"Decizia bancii centrale arata ca sunt probleme de lichiditate in sectorul bancar", a comentat Stasys Jakeliunas, un analist independent, citat de Reuters.

Lichiditatea slaba se manifesta si prin cresterea dobanzilor la depozitele pentru o zi de tip overnight din piata monetara lituaniana de la 4,6% pe an in 22 octombrie pana la 8%, in prezent. La imprumuturile la sase luni, dobanda anuala a crescut cu 0,7 puncte procentuale, pana la 9,2%.

"Aceasta indica o situatie de dinaintea unei crize. Decizia bancii centrale pentru a debloca unele fonduri ar putea ajuta la stabilizarea lichiditatii pe termen scurt, dar s-ar putea sa nu fie de ajuns pe termen lung", a adaugat Jakeliunas.

O evolutie similara pe piata monetara a fost inregistrata si in tara vecina Letonia.

Analistii spun ca Letonia, Lituania si Estonia, care au deficite de cont curent mari si o creditare extinsa, ar putea fi vulnerabile la tipul de criza care a fortat Ungaria sa caute ajutor la FMI, desi liderii tarilor baltice au respins acest scenariu.

Sectorul bancar al tarilor baltice este dominat de jucatori scandinavi, printre care SEB, Swedbank, Nordea si DNB NOR, dar exista si cateva banci locale puternice, precum Parex in Letonia sau Snoras si Sialiu in Lituania.

Elvetia a coborat dobanda cheie cu 0,5%

Banca centrala a Elvetiei (SNB) a coborat dobanda de referinta cu 0,5 puncte procentuale, cea de-a doua reducere in interval de o luna, pentru a tempera aprecierea francului elvetian si pentru a sustine cresterea economica a tarii.

Marja de variatie tintita pentru dobanda LIBOR pentru creditele pe trei luni in franci elvetieni a coborat la 1,50 - 2,50%, potrivit bancii centrale a Elvetiei.

Coborarea de joi este prima masura unilaterala de politica monetara din martie 2003, cu toate ca banca centrala a Marii Britanii a redus dobanda cheie si Banca Centrala Europeana (BCE) este asteptata sa coboare dobanda de referinta.

"Perspectivele economiei mondiale s-au deteriorat mai puternic decat ne asteptam, ceea ce va avea un impact asupra cresterii economiei elvetiene in urmatoarele trimestre. Cresterea ar putea fi negativa in 2009", a precizat SNB.

SNB a efectuat prima reducere a dobanzii de politica monetara din ultimii cinci ani pe 8 octombrie, cand s-a alaturat altor banci centrale intr-o actiune concertata.