"Rusia a reusit sa atraga alaturi de ea doi aliati, Italia si Romania", considera cotidianul Kommersant, subliniind ca "tarile care sustin Rusia vor deveni mai multe", in conditiile in care premierul bulgar Serghei Stanisev si cel slovac, Robert Fico, sunt asteptati miercuri la Moscova.

Dupa tot ce s-a intamplat, "aceste tari au suferit cel mai mult din cauza crizei gazului", reaminteste Kommersant.

Presedintele Traian Basescu a discutat telefonic, marti, cu Vladimir Putin despre criza gazelor, la initiativa premierului rus, a confirmat pentru NewsIn purtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale.

"Va pot confirma ca presedintele Traian Basescu a fost sunat de premierul Vladimir Putin pentru o informare cu privire la furnizarea de gaze de catre Federatia Rusa", a declarat Valeriu Turcan, purtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale.

Potrivit unui comunicat al serviciului de presa al Guvernului rus, Putin l-a informat pe presedintele roman ca Ucraina nu permite accesul gazului in sistemul national de transport. "Presedintele Romaniei si-a exprimat ingrijorarea serioasa si impartaseste pozitia Federatiei Ruse cu privire la responsabilitatea Ucrainei pentru tranzitarea gazului catre consumatorii din Europa", arata serviciul de presa al guvernului federal.

In urma cu o saptamana, pe 6 ianuarie, presedintele Traian Basescu a discutat cu premierul Vladimir Putin despre criza gazelor, dar a declarat ca nu doreste sa faca public continutul acestei convorbiri.

Potrivit Kommersant, vinovatul in problema legata de tranzitul gazului nu a fost numit oficial. Presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, a declarat ca in centrul problemei este dorinta Rusiei de a obtine controlul asupra sistemului de tranzit ucrainean si „zdruncinarea” situatiei politice in preajma alegerilor prezidentiale din Ucraina. Iuscenko a adaugat ca inca un scop al Rusiei a fost impulsionarea "proiectului lipsit de perspectiva Nord Stream”.

Citeste si:

Totusi, Rusia a putut sa obtina, in urma tensiunilor de marti, doi sustinatori oficiali. Moscova a fost sustinuta de premierul italian Silvio Berlusconi si de presedintele Romaniei, Traian Basescu, scrie Kommersant. "Aprofundand fondul problemei, inteleg foarte bine motivele companiei Gazprom”, a declarat Silvio Berlusconi. Presedintele Romaniei a mentionat ca impartaseste pozitia (Rusiei) de responsabilitate a Ucrainei pentru realizarea tranzitului catre consumatorii europeni a gazului rusesc", afirma cotidianul.

Astazi, echipa de sustinere ar putea sa se largeasca – la invitatia lui Vladimir Putin, in Rusia vor veni premierul Slovaciei, Robert Fico, si omologul sau bulgar, Serghei Stanisev, pentru "a discuta situatia la fata locului”. Aceste tari au fost afectate cel mai mult de razboiul gazului.

"Europa continua sa tremure de frig", in pofida acordurilor incheiate, tranzitul a 76,6 milioane de metri cubi de gaz rus prin Ucraina nefiind asigurat de compania nationala ucraineana Naftogaz, din cauza "lipsei capacitatilor tehnice", scrie si cotidianul Gazeta. "Europa este foarte iritata de noile probleme legate de tranzitul gazului", afirma, la randul ei, Nezavisimaia Gazeta.

Potrivit Vremia Novostei, "scuzele nu sunt permise". Rusia si Ucraina "ar fi trebuit sa ajunga la un acord cu privire la conditiile tehnice inainte de a semna protocolul, pentru a se asigura reluarea tranzitului catre Europa, si nu dupa", precizeaza acest cotidian.

Acuzatiile schimbate intre companiile Gazprom si Naftogaz au "demonstrat absenta oricarei dorinte de a se pune capat crizei gazului, ilustrata de confuzia in comunicare si cifrele diferite avansate", considera Nezavisimaia Gazeta.

Reluat cu greu marti, dupa aproape o saptamana de sistare, tranzitul gazului rusesc a fost din nou oprit, Moscova si Kievul acuzandu-se apoi reciproc cu privire la responsabilitate. Naftogaz a recunoscut ca blocheaza tranzitul gazului, insa a explicat acest lucru prin faptul ca Gazpromul a pus "conditii de tranzit inacceptabile".