Principalul semnal de alarma este scaderea ritmului de crestere a produsului intern brut (PIB) al noilor state membre, care, dupa aderare, a coborat la o valoare medie de 2,5 procente fata de cele 3,3 procente inregistrate inainte de aderare. Potrivit unui studiu al prestigiosului Institut Economic de la Viena, Polonia, cea mai importanta tara din grupul noilor veniti, a inregistrat cea mai abrupta scadere. Singurele in care s-a inregistrat o crestere a PIB au fost Cehia si Estonia. PIB-ul este direct legat de gradul de ocupare a fortei de munca si de standardul de viata al cetatenilor. Ca urmare a scaderii ritmului de dezvoltare, calitatea vietii noilor europeni nu este atat de buna precum se asteptau acestia initial.

Aceasta deteriorare a cresterii PIB pare sa fie asociata cu diminuarea ratei de crestere a investitiilor brute de capital fix, scaderea brusca a productivitatii muncii in industrie si a ratei de crestere a activitatii industriale, precum si cu marirea costurilor pentru forta de munca. Data fiind performanta economica relativ slaba a regiunii europene, sansele ca politicile monetare si cele fiscale restrictive sa aduca o schimbare sunt mici pentru noile state membre. Un rol mai important il va juca sectorul corporatist interesat sa investeasca in aceasta zona, in contextul in care investitiile straine si comertul extern au devenit pilonii traditionali ai cresterii economice din estul Europei. In centrul, estul si sudul Europei, companiile vest-europene, americane si japoneze au in vestit in 2004 suma record de 34,8 miliarde de euro. In acelasi timp, “vechii” europeni s-au confruntat cu un trend descendent al investitiilor externe, fapt care reflecta o schimbare a locatiilor preferate de catre investitori. Succesul esticilor s-a datorat costurilor mai reduse din aceasta regiune, care au generat rate ridicate ale profitului, cele mai mari cifre inregistrandu-se in Estonia, Cehia si Ungaria. Domeniile predominante au fost industria automobilelor si a productiei de bunuri de consum, comertul de tip retail si serviciile bancare. Transferul de capacitati de productie din vest catre est ramane limitat, infirmand astfel principalul argument al celor care se opun largirii Uniunii Europene. Mai mult, studiul arata ca circa jumatate din veniturile realizate in estul Europei se intorc in tarile dezvoltate. Aceste sume contribuie la cresterea cererii si stimuleaza angajarea de forta de munca, efecte mai putin comentate de catre criticii extinderii. In sudul Europei, investitiile straine au crescut cu 18% anul trecut, ajungand la 8,8 miliarde de euro. Principalele tinte au fost tarile care candideaza la UE, Romania si Bulgaria.

Anul trecut, investitiile straine directe in Romania au fost de 4,1 miliarde de euro, pentru 2005 fiind estimata o suma de 3,2- 3,8 miliarde de euro. Avantajele oferite de tara noastra sunt dimensiunea pietei, forta de munca ieftina si calificata, si oportunitatile de privatizare a unor utilitati, transport sau constructii. In prima jumatate a lui 2005, s-au inregistrat investitii straine de aproape1,5 miliarde de euro, cu 15% mai mult fata de perioada similara a anului trecut. Evolutia favorabila a fost pusa pe seama reformei fiscale, al carei punct principal a fost trecerea la cota unica de impozitare. Cu toate acestea, valoarea totala a investitiilor ar putea fi sub nivelul anului 2004, principalele nemultumiri ale strainilor fiind birocratia de la nivelul administratiei centrale si locale, coruptia, legislatia confuza si instabilitatea regimului fiscal. Previziunile pentru 2005 indica o stagnare sau chiar o scadere a nivelului investitiilor straine directe in centrul, sudul si estul Europei, cauza principala fiind declinul economic al acestei regiuni. Singurele state care vor putea evita aceasta situatie sunt cele care vor initia proiecte ample de privatizare, printre care Cehia, Slovacia si Albania.

Volumul Investitiilor straine directe Incepe sa scada In noile state europene si In cele candidate la UE

Citeste si:

Preturile reduse de productie si forta de lucru ieftina si calificata reprezinta avantajele pe care tarile din centrul, sudul si estul Europei il au fata de cele 15 state din Vest. Aceasta diferenta se va mentine si in perioada urmatoare, atragand noi investitori in regiune. Investitiile straine directe au un impact deosebit asupra economiei unei tari, prin faptul ca sunt axate pe dezvoltare si creeaza noi locuri de munca. Pentru a atrage investitorii, guvernele ofera o serie de facilitati, precum scutiri de taxe, subventionari sau granturi pentru noi locuri de munca sau pentru derularea de programe de training.

Comertul extern efectuat In interiorul noilor state membre sustine cresterea PIB

Comertul extern al noilor state membre se inscrie pe un trend ascendent, in ciuda faptului ca, pentru zona euro, cresterea economica a fost mult mai mica decat se preconiza. In primele luni ale anului, comertul extern a devenit un instrument de baza in cresterea PIB, insa nu datorita tranzactiilor cu “vechii” europeni, care nu a avut o pondere semnificativa. Aderarea la UE s-a aratat mai avantajoasa pentru extinderea comertului noilor membri cu regiuni mai dinamice ale lumii, cum ar fi SUA si fosta Uniune Sovietica, precum si a celui efectuat pe plan regional, intre tarile recent intrate in Uniune.