Daca scenariul lor se concretizeaza, si tari ca Germania, Italia sau Olanda renunta la moneda unica, deci la o politica monetara comuna, intreaga constructie europeana, asa cum a fost ea gandita in anii ‘50, isi pierde sensul. Este un stres suplimentar pentru o Uniune Europeana extrem de tensionata, iar tonul l-a dat o grupare politica minora, dar cu reprezentare parlamentara. Este vorba despre partidul italian nationalist Liga Nordului, al carui lider a propus organizarea unui referendum pe tema revenirii la lira italiana. Initiativa Ligii Nordului nu ar fi fost niciodata luata in serios, daca HSBC, a doua banca mondiala ca marime, nu ar fi lansat teoria conform careia problemele economice ale Germaniei, Olandei si Italiei si-ar gasi rezolvarea daca cele trei ar iesi din zona euro. Regulile rigide ale Pactului de Stabilitate si Crestere ar fi astfel abandonate, iar tarile respective ar putea aloca bani pentru investitii, fara teama ca depasesc rata inflatiei, deficitul bugetar si datoria publica impuse de pact.
Abandonarea euro, sinucidere economica pentru unii

“Sa fim rationali si sa admitem ca problemele economice ale Europei nu sunt cauzate de euro”, ne-a declarat reprezentantul unui stat european ce nu face parte din zona euro, deci care ar fi putut sa blameze moneda unica pentru tot ceea ce nu functioneaza in economia Uniunii Europene. Lordul Alfred Dubs, presedintele Comisiei parlamentare mixte pentru extindere din Parlamentul Britanic, cunoaste polemicile pe tema abandonarii monedei europene, dar nu crede ca initiativa se va concretiza. “Este absurda”, spune el.

Pe de alta parte, economistul-sef al Bancii Centrale Europene, organismul care face politica monetara a eurolandului, spune ca, pentru Italia, intoarcerea la lira inseamna sinucidere economica. Otmar Issing reaminteste celor care nu mai vor sa aiba euro in portofele ca inainte ca Italia sa adopte moneda unica, datoria publica a tarii era de peste 100% din PIB, iar inflatia era uriasa. Intrarea in zona euro a disciplinat finantele Italiei.

Germania si Olanda, in schimb, ar fi mai indreptatite sa ia in considerare optiunea abandonarii euro. Prin adoptarea monedei unice, mai slaba ca monedele lor nationale, ambele au pierdut la capitolele competitivitate pe pietele mondiale si adaptabilitate a politicii economice. Pentru amandoua si nu numai, posibilitatea de a decide de sine statator in ceea ce priveste politicile monetare nationale ar putea fi solutia la problema stagnarii economiilor.

“Sunt doar speculatii”, ne-a declarat Atzo Nicolai, ministrul olandez al Afacerilor Europene. Uniunea Europeana ramane si o uniune monetara, iar statele membre se concentreaza asupra reformelor structurale, care nu depind dramatic de euro, si care, dealtfel, le-a adus si avantaje. Cum ar fi, de exemplu, ca in zona euro, din 1999 pana in prezent, au fost create mai multe locuri de munca decat in Marea Britanie sau in SUA, iar pietele de capital nu sunt atat de volatile ca cea americana.

Disputele asupra oportunitatii uniunii monetare au loc in contextul in care cele zece state noi membre incearca sa-si stabileasca date de adoptare a monedei unice cat mai realiste, iar tarile in curs de aderare – Romania si Bulgaria – fac eforturi de disciplinare a indicatorilor macroeconomici. Pentru ele, moneda unica nu este subiect de disputa. Cu exceptia Sloveniei, Estoniei si Lituaniei, tari cu performante economice superioare, pentru restul, atingerea criteriilor de performanta prevazute in Pactul de Stabilitate si Crestere nu inseamna altceva decat intrarea in normalitate economica.
Moneda unica se bucura de suport popular

Comentariu comun: Britanicii, cetateni ai UE dar in afara zonei euro, sunt intr-un mic procent favorabili euro. Media acceptabilitatii monedei unice in UE25 este de 50%. In tarile candidate si in curs de aderare, doar Turcia se afla sub aceasta medie. Chiar daca soarta euro nu depinde de cetateni, ci de politicieni si de grupurile de interese pe care acestia le reprezinta, cei dintai nu vad euro ca fiind vinovat de situatia economica.

“Indiferent de opiniile si presiunile pro si contra, nu cred ca zona euro se va destrama. Iesirea Germaniei, Olandei si Italiei din euroland este putin probabila.”

Lord Alfred Dubs,
Da presedintele Comisiei parlamentare mixte pentru extindere din Parlamentul Britanic

Noile state membre In cursa pentru euro

• Cu toate ca sunt obligate sa adopte moneda unica, noilor state membre nu le-a fost impus un calendar strict. Inainte de a intra in euroland, ele trebuie sa faca parte timp de doi ani de zile din Mecanismul Ratei de Schimb si sa indeplineasca criteriile stabilite la Maastricht. Un stat membru al Uniunii Europene poate adopta moneda unica in urmatoarele conditii: un inalt grad de stabilitate a preturilor (rata inflatiei de maxim 2,3%), deficit bugetar si datorie publica sustenabile (deficit bugetar de maxim 3% din PIB, datorie publica de maxim 60% din PIB), rata de schimb stabila si convergenta pe termen lung a ratelor dobanzilor.

• Dintre cele zece state foste comuniste, care au aderat la Uniunea Europeana in 2004, Estonia, Lituania si Slovenia ar putea trece la euro la 1 ianuarie 2007. Ele sunt cel mai aproape de indeplinirea criteriilor de la Maastricht. Indicatorii macroeconomici ai Estoniei arata ca tara a incheiat anul trecut cu un excedent bugetar de 1,8% din PIB, o datorie publica de 4,9 % din PIB si o rata a inflatiei d 4,1%. Cu exceptia ratei inflatiei, economia estoniana arata mai bine decat cea franceza sau cea germana. Lituania a avut un deficit bugetar de 2,5% din PIB, o datorie publica de 19,7% din PIB si o rata a inflatiei de 2,7%. In Slovenia, rata inflatiei a fost de 3,0%, deficitul bugetar de 1,9% si datoria publica de 29,4%. Economiile acestor trei tari sunt cele mai performante din regiune.

• In ceea ce priveste datoria publica, Cipru este foarte departe de pragul obligatoriu pentru a intra in zona euro, cu 71,9% din PIB. Deficitul bugetar al tarii este de 4,1% din PIB, iar rata inflatiei de 2,5%. Din cauza datoriei publice mari, Cipru a fost nevoit sa amane momentul aderarii la Mecanismul Ratei de Schimb.

• Malta are o datorie publica mare (75% din PIB), un deficit bugetar la fel de mare (5,2% din PIB) si o rata a inflatiei de 2,5%. Spera totusi sa adopte euro in 2007.

• Letonia sta prost cu inflatia (7%), dar bine cu deficitul bugetar (0,7% din PIB) si cu datoria publica (14,3% din PIB).

• In Polonia inflatia depaseste pragul impus prin criteriile de la Maastricht (3,8%), deficitul bugetar este excesiv (6,8% din PIB), dar datoria publica se incadreaza in conditiile obligatorii (47,7% din PIB). Intrarea in zona euro este planificata pentru 2009.

• Ungaria are dificultati cu inflatia (5,0%) si cu deficitul bugetar (5,4% din PIB). In ceea ce priveste datoria publica, aceasta este cu 0,4% peste cele 60 de procente din PIB stabilite la Maastricht.

• Republica Ceha si-a propus sa adopte euro pana in 2010. Macroindicatorii economici aferenti anului trecut sunt: deficit bugetar de 3% din PIB, datorie publica de 37,4 din PIB. Rata inflatiei a fost de 2,1%.