Promisiunea este continuta intr-o scrisoare adresata in numele directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn (foto), presedintelui Parlamentului, Mihai Ghimpu.

Scrisoarea este un raspuns la un mesaj expediat de Mihai Ghimpu conducerii FMI la 2 septembrie, la scurt timp dupa alegerea in functia de presedinte de Parlament, mesaj prin care fondul era solicitat sa trimita o misiune la Chisinau in vederea restabilirii relatiilor compromise de guvernarea comunista.

Conducerea FMI se arata disponibila pentru lansarea in scurt timp a negocierilor cu Republica Moldova pentru semnarea unui acord de finantare. "Suntem gata sa delegam o echipa de experti indata dupa numirea in functie a noului guvern, pentru a discuta toate formele de cooperare posibile, inclusiv asistenta prin intermediul unui program sustinut financiar de FMI", se spune in raspunsul directorului general FMI.

Deputatul PLDM, Veaceslav Ionita, presedintele Comisiei pentru economie, buget si finante, spune ca misiunea Fondului ar putea veni cel tarziu peste o saptamana si ca prin noul program FMI ar putea acorda Republicii Moldova intre 300 si 500 milioane dolari. "Procedura de negocieri nu va fi de lunga durata, va merge intr-un ritm foarte accelerat, rar intalnit in practica FMI, din simplul motiv ca exista o buna si foarte clara intelegere intre ambele parti si FMI s-a convins de deschiderea si bunele intentii ale noiii guvernari de la Chisinau", a declarat Veacesla Ionita.

Premierul desemnat Vlad Filat spune ca noul acord de finantare cu FMI ar putea fi semnat pana la sfarsitul lunii octombrie, iar primii bani pot veni la mijlocul lunii noiembrie.

Promptitudinea cu care a reactionat FMI la solicitarea noii guvernari este explicata de Veaceslav Ionita prin deschiderea din partea majoritatii democrate si dorinta FMI de a sustine noua guvernare de la Chisinau intr-o situatie de criza economica profunda si un deficit bugetar enorm, fara precedent in istoria Republicii Moldova. "Inca acum un an partidele si expertii care erau atunci in opozitie au stabilit primele contacte cu Fondul. FMI incerca pe atunci sa vada ce politica ar putea avea in eventualitatea schimbarii guvernarii.

Contactele au continuat in luna mai, cand inca nu era clar daca vor avea loc sau nu noi alegeri parlamentare anticipate. Ceea ce a constatat FMI in luna mai a fost o deschidere totala si bunele intentii ale posibilei noi guvernari si, avand in vedere situatia economica critica in care se afla Republica Moldova, reprezentantii acestei structuri au acceptat un lucru intalnit foarte rar in practica FMI – sa inceapa discutiile cu o tara in conditiile in care exista prima persoana oficiala aleasa in functie", a explicat Ionita faptul ca FMI a acceptat sa trimita o misiune la solicitarea presedintelui Parlamentului si nu a primului ministru, in lipsa unui guvern investit.

Lucrul acesta, potrivit deputatului, inseamna ca FMI are o disponibilitate totala pentru noua guvernare. "Mai mult decat atat, din discutiile pe care le-am avut pot sa spun ca Fondul va fi foarte intelegator in ceea ce priveste salariile si aspectele sociale in general, pentru ca intelege ca nu poate impune unei noi guvernari lucruri foarte dure si nepopulare", a adaugat Ionita.

Potrivit lui, FMI a sustinut initiativa noii guvernari de a reduce cei peste 7.000 de angajati ai serviciilor desconcentrate ale Guvernului in teritorii, servicii instituite in 2003 pentru a angaja apropiati si activisti ai Partidului Comunistilor si care dubleaza inutil functiile administratiei publice locale.

Relatiile Chisinaului cu FMI au fost inghetate de guvernarea comunista in luna aprilie, cand in urma negocierilor FMI a anuntat ca nu s-a putut ajunge la o intelegere privind semnarea unui nou acord, iar o noua misiune va veni cand va exista o solicitare din partea guvernului moldovean.