Potrivit consultantilor fiscali chestionati de wall-street.ro, legea holdingurilor trebuie sa fie comparabila cu actele normative din celelalte tari europene si in acealsi timp sa fie competitiva.

Dan Schwartz, managing partner RSM Scot sustine ca este necesara in primul rand definirea notiunii de holding, iar apoi trebuie abrogata prevederea din Legea 31/1990 conform careia o persoana nu poate fi asociat unic in mai mult decit o societate comerciala.

De asemenea, cel putin doua conditii trebuie sa fie respectate pentru o lege sanatoasa: holdingurile trebuie sa fie scutite de impozitul aferent dividendelor incasate de la societatile detinute si sa fie scutite de impozitul pe profit in cazul castigurilor realizate din vanzarea actiunilor sau partilor sociale detinute la alte companii.

Introducerea acestor conditii nu impune neaparat o lege a holdingurilor, spune Alexander Milcev (foto stanga), partener Ernst & Young, fiind suficienta doar modificarea catorva articole din Codul Fiscal.

De altfel, prima conditie este uneori indeplinita si de legislatia actuala, insa scutirile de impozite aferente dividendelor ar trebui extinse pentru ca o astfel de prevedere sa fie comparabila si competitiva.

"Relatiile dintre persoanele afiliate pot fi contemplate, juridic vorbind, exclusiv din perspectiva fiscala, situatie in care modificarea Codului fiscal ar trebui sa fie suficienta, sau si din perspectiva efectelor civile, situatie in care adoptarea legii privind holdingurile s-ar impune", a explicat Madalin Niculeasa, avocatul coordonator al Niculeasa Law Office.

In plus, Gabriel Sincu, partener Mazars Romania, avertizeaza ca o astfel de reglementare "nu trebuie sa vina peste noapte, ci in urma unui proces serios de consultare cu mediul de afaceri si specialistii in materie juridica si fiscala".

Ministerul de Finante a constituit deja un grup de lucru impreuna cu o serie de consultanti fiscali pentru a pune la punct acest proiect, insa deocamdata nu a aparut forma initiala a legii.

"Nu trebuie sa „reinventam roata”, actul normativ respectiv trebuie doar preluat din legislatia europeana in domeniu si ajustat la realitatile romanesti", a completat Sincu.

In plus, el subliniaza ca, pentru a aduce un beneficiu economiei locale, va trebui introdusa obligativitatea ca holdingul sa aiba cel putin un director angajat cu contract de munca in Romania. "In acest fel, pe de o parte statul castiga taxe si contributii aferente salariului, iar pe de alta parte vor aparea oportunitati de angajare pentru oameni cu pregatire superioara", a spus specialistul Mazars.

O alta conditie pe care Sincu o considera necesara pentru o lege a holdingului sanatoasa este obligativitatea auditarii anuale a situatiilor financiare pentru acest tip de entitati, indiferent daca indeplinesc sau nu conditiile impuse companiilor obisnuite. "Aceasta intrucat vorbim de un domeniu de activitate „sensibil” unde v

or fi gestionati bani, si nu putini", a concluzionat Gabriel Sincu (foto dreapta).

Citeste si:

Pe de alta parte, Dan Schwartz se teme de greselile devenite deja "traditionale" atunci cind este vorba despre redactarea de texte de lege.

"Textul legii holdingului ar trebui sa fie concis, clar si lipsit de ambiguitate. Daca ne referim la continut, legea holdingului ar trebui sa tina cont de interesul Romaniei in atragerea de investitii straine, interesul national fiind luat in considerare de legislatia similara din toate tarile europene. Cred ca este in interesul Romaniei ca o astfel
de lege sa fie cat mai putin restrictiva si sa includa prvederi care vin in intimpinarea solicitarilor investitorilor straini", afirma Schwartz.

Ce impact va avea aceasta lege asupra mediului de afaceri

Dupa cum afirma Sincu, mediul de afaceri va avea nevoie de o perioada de timp ca sa digere reglementarile, sa inteleaga riscurile si beneficiile si sa testeze modul de lucru al autoritatilor in acest domeniu.

Ca urmare, sunt sanse minime ca holdingurile si industria financiara conexa sa explodeze in Romania imediat dupa adoptarea unei astfel de legi, insa "primii care vor experimenta sistemul vor fi cu siguranta investitorii romani care acum sunt nevoiti sa isi infiinteze astfel de structuri in strainatate".

"Ulterior, pe masura ce sistemul isi va demonstra viabilitatea, vom avea sansa de a vedea si investitori straini infiintand si utilizand holdinguri in Romania. Dar desigur, acest lucru trebuie vazut intr-un context mai larg, in care fiscalitatea romaneasca sa fie stabila, administrarea fiscala sa fie reformata iar cadrul economic general sa devina mai prientenos", a completat Sincu.

Pe de alta parte, Dan Schwartz (foto stanga) este mult mai optimist si crede ca impactul poate fi imediat, daca tinem cont de coroborarea adoptarii unei astfel de legi cu rezultatele incurajatoare pe care economia Romaniei le-a inregistrat la nivelul primului trimestru al anului 2013. "In orice caz, nu cred ca rezultatele pozitive vor intarzia sa apara dupa mai mult de un an", subliniaza specialistul RSM Scot.

Economistii isi recalibreaza prognozele. Cand vor simti insa si romanii cresterea PIB?

Economistii isi recalibreaza prognozele. Cand vor simti insa si...

Practic, dupa cum explica Alexander Milcev, miza unui astfel de proiect legislativ este convingerea intreprinzatorilor romani in primul rand, dar si celor straini, ca nu trebuie sa mearga in strainatate ca sa infiinteze companii de tip holding pentru scopuri organizationale si fiscale, ci ca pot s-o faca si fara sa plece din Romania.

"Insa va fi nevoie de timp, ca respectivii antreprenori sa se asigure de seriozitatea autoritatilor si sa aiba incredere ca acest regim favorabil nu o sa fie schimbat in mod imprevizibil si discretionar. In alte tari aceste regimuri au o vechime de multi ani si chiar decenii si au un avantaj de credibilitate sporita, astfel incat concurenta pentru localizarea holdingurilor o sa fie acerba", subliniaza Milcev.

Specialistul Ernst&Young este convins ca daca masura va reusi, Romania o sa aiba de castigat, nu din taxele colectate, ci prin dezvoltarea serviciilor care sa asigure acestor companii suportul necesar. "Inevitabil o sa aiba de castigat si bugetul de stat prin asa-zisul "spill-over effect", concluzioneaza Milcev.

Totusi, nu trebuie sa subestimam riscurile aferente fiscalitatii romanesti, riscuri care, in opinia lui Gabriel Sincu, sunt legate de introducerea reglementarilor fara o pregatire corespunzatoare si de a impune niste conditii pe care sa nu le poata indeplini aproape nimeni, ceea ce ar face legea inaplicabila.

De asemenea, statul trebuie sa evite modificarile dese si substantiale ale legii, instabilitatea urmand sa sperie potentialii investitori.