Analiza a fost realizata intre februarie si mai 2011 si nu include Ministerul Afacerilor Europene, care a fost infiintat in octombrie. De asemenea, intre timp a fost schimbat aproape intregul guvern.

In general, angajatii departamentelor de comunicare din ministere indeplinesc 14 categorii de functii, acestea diferentiindu-se de la un minister la altul.

Astfel, relatiile publice sunt reduse, de cele mai multe ori, la functii instrumentale: scriere si editare de materiale, relatii cu presa, comunicare interna, organizare de evenimente si furnizare de informatii.

Pe de alta parte, functiile strategice precum cercetarea, oferirea de consultanta si training, reprezentarea organizatiei ca purtator de cuvant sau managementul crizei sunt putin prezente in profilul departamentelor de comunicare din actuala structura a Guvernului Romaniei.

Astfel, cel mai bine comunica Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.

Pe de alta parte, codasele la capitolul comunicare sunt Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului si Padurilor, Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul Culturii si Patrimoniului National conform ARRP.

Citeste si:

In 2011, in cadrul ministerelor Guvernului Romaniei, existau:
- departamente care utilizau toate functiile instrumentale si strategice ale relatiilor publice, avand astfel o abordare strategica, eficienta, a comunicarii (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Administratiei si Internelor)
- departamente care foloseau doar unele dintre functiile instrumentale si strategice (Ministerul Justitiei, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
- departamente cu rol predominant tehnic si instrumental (Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale)
- departamente in care relatiile publice nu erau intelese si/sau erau considerate inca “relatii cu publicul” (Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului si Padurilor, Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul Culturii si Patrimoniului National).

”La nivel guvernamental, rolul specialistului in relatii publice este redus la a furniza informatii, in special catre presa. Potentialul acestuia de manager care gestioneaza si planifica strategic comunicarea institutiei, ofera consultanta si training liderilor institutiei este adesea necunoscut sau ignorat. In plus, inca exista ministere in care structurile de comunicare confunda relatiile publice cu ”relatii cu publicul”. Specialistul in relatii publice trebuie sa aiba in fisa postului mai mult decat sa ofere informatii despre reclamatii, sugestii, petitii, audiente, proceduri si cereri pentru eliberarea de acte. Aceste functii sunt indeplinite de functionarul public, nu de specialistul in relatii publice”, observa Alina Dolea, autoarea cercetarii.

Cercetarea a fost realizata in perioada februarie - mai 2011 si a inclus toate cele 15 ministere din structura Guvernului Romaniei si a nu a fost inclus in cercetare). Pentru colectarea datelor, a fost realizat un chestionar distribuit tuturor departamentelor de comunicare si relatii publice din cadrul ministerelor, au fost analizate organigramele, regulamentele de organizare si functionare ale acestora asa cum apar pe site-urile oficiale ale ministerelor, precum si deciziile de organizare si/sau reorganizare a ministerelor

Analiza completa a fost publicata in Public Relations Review.