Revistele de nisa fac profit: Studiu de caz

Compania Tarus Media, parte din Tarus Group (care mai detine distribuitorul farma Remedia), s-a lansat in 2006 odata cu editia locala a British Medical Journal, cea mai citita revista medicala din Marea Britanie. La inceputul lui 2009, conducerea companiei a fost preluata de Maria Vasilescu (foto), care a lucrat anterior ca producator si editor la Antena 1, Pro TV si Europa FM.

Primul obiectiv al Mariei Vasilescu a fost sa dezvolte compania pe zona de conferinte internationale in domeniul medical, o nisa insuficient exploatata la acea vreme. “Termenul de conferinta internationala presupune o proportie de cam 50-50% speakeri specialisti straini si din Romania. Fie ca le facem in strainatate, fie la Bucuresti”, explica Vasilescu. In 2009 a organizat un forum la Londra si trei la Bucuresti, care au adunat peste 150 de oameni fiecare si au generat rulaje de 700.000 euro. Cifra de afaceri totala a companiei a fost de aproximativ 1 milion de euro, restul de 300.000 euro revenind business-ului de reviste (in principal, venituri aduse de BMJ).

Deoarece editia locala a British Medical Journal contine exclusiv traduceri din revista mama, selectate de un profesor universitar de la Iasi, Vasilescu si-a dorit sa lanseze o revista locala, care sa pastreze standardele editoriale ale BMJ. Asa s-a lansat, in octombrie 2009, Medica Academica, printr-o investitie de 100.000 euro.

Lansarea a fost precedata de mai multe focus grupuri cu specialisti in medicina, care au indicat continutul viitoarei reviste: materiale stiintifice, analize despre politici europene de sanatate, solutii de finantare, legislatie, chiar si sfaturi de promovare in online. Articolele sunt scrise de redactia proprie si de colaboratori, inclusiv din strainatate, care trimit materiale stiintifice.

Revista se distribuie exclusiv prin abonament – “spitalele sunt pline de reviste gratuite, aruncate intr-un colt”, spune Vasilescu – si a reusit sa atraga pana acum circa 3.000 de abonati. Targetul este de 8-10.000, in conditiile in care BMJ are peste 6.000 de abonati.

Publicul revistei e format din medici, asistenti, farmacisti, oficiali din domeniul sanatatii, directori de spitale. Un public instruit, specializat, cu putere de decizie in zona farma si, teoretic, cu putere de cumparare in general. Astfel ca revista reuseste sa atraga reclama atat de la companiile farma, producatoare de medicamente, cat si de la banci, firme de asigurari sau companii de turism.

“Noi ne autofinantam aici, nu avem surse. Ne autofinantam atat pe evenimente, cat si pe reviste”, spune Vasilescu, adugand ca, la o cifra de afaceri de 1 milion de euro anul trecut, compania “a fost pe profit foarte bine”.

Revistele singure, care n-au nici un “sprijin”, trebuie sa fie foarte, foarte bune

Fata de perioada de dinainte de recesiune, cand advertiserii aveau bugete consistente si investeau cu usurinta in orice produs, acum s-au cizelat atat cererea cat si oferta, spune Vasilescu. Cu toate acestea, o revista de nisa cu continut de calitate n-ar trebui sa aiba nici o problema in a genera profit.

“Daca produsul e bun si ofera ceea ce au nevoie cititorii, e profitabil. Daca nu, nu. Sunt multe reviste pe piata, nu stiu de ce celelalte nu fac profit, ma abtin sa comentez”, spune sefa Tarus Media, care isi propune o crestere de cel putin 10% a cifrei de afaceri anul acesta. Motoarele cresterii vor fi dezvoltarea celor doua reviste si organizarea a minimum cinci evenimente de amploare.

O componenta importanta a succesului unei reviste de nisa este relatia foarte apropiata cu cititorii sai, care sa dea feedback, dar sa si sugereze teme de articole pentru numerele urmatoare. In cazul acesta critica trebuie si ea acceptata ca atare. “Critica domnilor profesori specialisti poate fi foarte dura. Dar ne face bine si ne place sa muncim putin mai mult si sa ne ridicam la nivelul asteptarilor lor decat sa ne adresam altcuiva putin mai jos”, spune Vasilescu.

Cat despre print, in sine, acesta ramane un suport agreat de catre o categorie de cititori precum medicii, care desi familiarizati cu Internetul, sunt obisnuiti sa citeasca mult. “Sunt oameni carora le place sa citeasca si cand au putin timp stau cu revista in mana si le place hartia. Este o categorie carora le place hartia”.