Implicarea statului - foarte raspandita, cu sau fara parteneriat privat

In tarile dezvoltate exista diverse modele de protectie impotriva dezastrelor naturale, toate avand insa la baza aceleasi principii: setarea unei legislatii clare, explicitarea modului de subscriere si introducerea obligativitatii pentru anumite produse de asigurare, precum si stabilirea raspunderii asiguratorilor in caz de dezastru. In unele state, guvernele subventioneaza prima de asigurare pentru cei care locuiesc in zone cu expunere majora la un anumit risc. Fara o astfel de subventie, protectia pe piata privata de asigurari pentru un risc devenit aproape certitudine ar fi mult prea costisitoare pentru populatia expusa.

Alte guverne au ales sa cumpere asigurare pentru a-si acoperi potentialele pierderi financiare in cazul unui dezastru. Toate parteneriatele de tip public-privat, indiferent de riscurile pe care le acopera, au la baza cateva elemente comune – partea de acoperire a segmentului privat este foarte clar definita si limitata, iar guvernele respective isi pastreaza functia de asigurator de ultima instanta si de trasare a profilului de risc, astfel incat acesta sa poata fi cuantificat de catre asiguratori la un pret accesibil pentru populatie.

In alte tari s-a recurs la parteneriate de tip public-privat, prin care guvernele contribuie alaturi de industria de asigurari in cazul unor dezastre majore. Astfel de parteneriate exista, de exemplu, in Japonia, Turcia si Taiwan, pentru riscul de cutremur, iar in Olanda, Franta, Spania, Australia si Statele Unite au fost create programe pentru riscul de terorism. In unele tari, riscul de cutremur este asigurat separat - Mexic, Italia, Indonezia etc. In Noua Zeelanda exista o schema nationala de acoperire a riscului de cutremur, iar entitatea care gestioneaza programul a fost creata de guvern si are garantia acestuia in caz de dezastru.

Piata asigurarilor de locuinte din Romania

Potrivit legislatiei, asigurarile de locuinte sunt incluse, in rezultatele companiilor, in Clasa VIII - a asigurarilor de incendiu si alte calamitati naturale. Aceasta clasa de asigurari include daunele suferite de proprietati si bunuri (altele decat mijloacele de transport terestru, aerian, maritim si bunurile in tranzit), cauzate de urmatoarele riscuri: incendiu, explozie, furtuna, alte fenomene naturale in afara de furtuna, energie nucleara, surpare de teren.

Daca pana in 1995, romanii, fie ca voiau, fie ca nu, aveau asigurata locuinta prin fosta companie de stat ADAS, odata cu anul 1996, asigurarea locuintei a devenit facultativa, ceea ce a dus la o diminuare semnificativa a numarului de locuinte asigurate. In consecinta, asigurarea locuintei a devenit obligatorie pentru toti proprietarii, incepand din data de 15 iulie 2010. Conform prevederilor Legii nr. 260/2008, Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID) a fost desemnata sa administreze sistemul de asigurare obligatorie a locuintelor, care acopera cele trei riscuri de baza specifice Romaniei - cutremur, inundatii si alunecari de teren.

De mentionat ca acoperirea PAID este una de tip prim risc si functioneaza pe principiul solidaritatii, adica se aplica acelasi nivel de prima de asigurare pentru orice locuinta, independent de gradul de vulnerabilitate specific acesteia. Primele de asigurare pentru PAD sunt de 20 euro, pentru o suma asigurata de 20.000 euro, si de 10 euro, pentru o suma asigurata de 10.000 euro.

Prin modificarile aduse Legii nr. 260/2008 de dispozitiile Legii nr. 243 din 17 iulie 2013, publicata in Monitorul Oficial din 24 iulie 2013, si intrata in vigoare la data de 27 iulie 2013, PAID a devenit singura societate de asigurari care poate acoperi riscurile asigurate obligatoriu, in limita a 20.000 euro. Ca urmare, pentru aceleasi riscuri, persoanele fizice si juridice pot incheia polite facultative de asigurare a locuintei doar pentru sumele asigurate care le exceda pe cele asigurate obligatoriu prin PAD sau pentru alte riscuri suplimentare. Prin urmare, alte 11 societati de asigurare, care nu sunt actionari PAID, au incheiat protocoale de colaborare cu Pool-ul cu scopul de a putea emite polite obligatorii de locuinte in numele PAID.

Citeste si:

Forma actuala a legii 260/2008 arata astfel:

  • Toate politele facultative se emit pentru cele trei riscuri acoperite de polita PAD (cutremur, inundatii si alunecari de teren) in exces peste polita PAD;
  • Doua polite se vor emite: polita PAD + polita facultativa cu fransiza PAD;
  • Pentru prima data politele PAD se pot emite de toti asiguratorii care pot subscrie riscuri catastrofale (Clasa VIII) nu doar de asiguratorii membri PAID.

Puncte de reper pentru politele obligatorii si efecte resimtite:

  • Iulie 2010 – incepe procesul de emitere a politelor obligatorii pentru locuinte;
  • Decembrie 2010 – Legea 260/2008 este modificata de catre Parlament. Proprietarii de locuinte care aveau polita facultativa in vigoare nu mai aveau obligatia sa incheie si polita obligatorie;
  • Iulie 2011 – sfarsitul "perioadei de gratie", dupa care autoritatile locale ar fi aplicat sanctiuni cetatenilor care nu au incheiata o polita obligatorie sau facultativa. Iulie 2011 a fost luna cu cele mai mari subscrieri facultative, profitandu-se de amenzile ce s-ar fi dat dupa 5 august 2011;
  • Mai 2012 – Iulie 2012 – ca urmare a neaplicarii amenzilor multe din politele facultative emise in aceasta perioada ca si "clone PAD" nu s-au mai reinnoit;
  • August 2012 – Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a emis o norma care prevedea revenirea la prima versiune a legii 260/2008 - obligativitatea detinerii de polita PAD;
  • Septembrie 2012 – norma este retrasa si se revine la forma legislatiei din decembrie 2010;
  • Iulie 2013 – Legea 260/2008 se modifica din nou si asiguratorii sunt obligati sa emita polite de locuinta facultativa numai cu fransiza PAD pentru cele trei riscuri.

Astfel, societatile de asigurare care care subscriu riscuri catastrofale, sunt obligate sa emita polite de asigurare facultative pentru constructiile cu destinatia de locuinta avand fransize de 20.000 / 10.000 euro (echivalentul in lei), pentru cele trei riscuri (cutremurele de pamant, alunecarile de teren si inundatiile) care sunt acoperite in baza PAD. "In cazul in care o persoana are PAD, dar si o polita facultativa, plata despagubirilor se face mai intai in baza contractului de asigurare obligatorie, urmand ca pentru restul de despagubire neacoperit, plata sa se faca in baza contractului de asigurare facultativa.", spune Iulia Nicola, chief underwriter, Gothaer Asigurari.

Proportional si prim risc. Ce inseamna?

Atunci cand aleg un produs de asigurare, clientii se uita, de obicei, la nivelul pretului si, in unele cazuri, se ghideaza si dupa renumele companiei. Ceea ce de fapt ar trebui sa influenteze in mod semnificativ alegerea unui produs este principiul politei de acoperire a pagubelor. Astfel, practica asigurarilor de bunuri distinge trei principii pentru acoperirea pagubelor.

Fransizele difera de la un asigurator la altul, insa cea mai intalnita este cea deductibila pentru riscul de cutremur, care porneste de la 1% din suma asigurata si poate ajunge pana la 5%. In functie de asigurator, de analiza riscului asigurat, cat si de plata unei extraprime, fransizele pot fi eliminate din politele de asigurare a locuintelor, asa cum se intampla, de exemplu, in cazul imobilelor cesionate in favoarea unei banci. Introducerea unei fransize la riscurile asigurate duce automat la o reducere a primei de asigurare, adica a pretului platit de client.

Proportional vs. Prim risc vs. Raspundere limitata

"Principiul cel mai utilizat in cazul asigurarilor de locuinte din Romania este principiul raspunderii proportionale, avand in vedere ca suma asigurata trebuie sa reflecte valoarea locuintei asigurate la momentul producerii riscului asigurat. In cazul politelor de asigurare a locuintelor cesionate la banci, principiul raspunderii proportionale ramane de asemenea cel mai des utilizat. Exista insa si polite a caror suma asigurata reprezinta soldul creditului ipotecar, in acest caz principiul primului risc reprezentand principiul de despagubire folosit.", apreciaza managerul Gothaer Asigurari.

Principiul raspunderii proportionale
Suma Asigurata (SA)
70.000 Euro
Valoarea reala (VR)
100.000 Euro
Valoarea daunei (VD) 5.000 Euro
Valoarea despagubirii = SA / VR x VD 70.000 / 100.000 x 5.000 = 3.500 Euro
Principiul primului risc
Suma Asigurata (SA) 70.000 Euro
Valoarea reala (VR) 100.000 Euro
Valoarea daunei (VD) 5.000 Euro
Valoarea despagubirii = VD 5.000 Euro
Principiul raspunderii limitate
Fransiza atinsa Fransiza deductibila
Suma Asigurata (SA) 70.000 Euro Suma Asigurata (SA) 70.000 Euro
Valoarea daunei (VD) 5.000 Euro Valoarea daunei (VD) 5.000 Euro
Valoarea fransizei (VF) 3.000 Euro Valoarea fransizei (VF) 3.000 Euro
Valoarea despagubirii = VD 5.000 Euro Valoarea despagubirii = VD – VF 5.000 – 3.000 = 2.000 Euro

Toate produsele de asigurare facultative standard pentru locuinte acopera riscurile FLEXA (fire, lights, explosion, aircrafts) - incendiu, trasnet, explozie, caderi de corpuri (aparate de zbor sau bucati din acestea), izbire de un vehicul. In functie de tipul politei si de asigurator, clientul poate adauga si alte tipuri de riscuri, cum ar fi: cutremur, riscuri atmosferice, furt prin efractie/talharie, vandalism, caderi de corpuri plus clauze pentru riscuri suplimentare cum ar fi inundatie de la apa de conducta, bunuri casabile, avarii accidentale.

De asemenea, clientul poate opta pentru riscuri complementare, cum ar fi raspundere civila pentru locuinta sau chiar pentru intreaga familie, accidente casnice, avarii casnice, pierderi de documente etc. In cazul unui credit garantat cu un imobil, banca finantatoare solicita clientului o polita de asigurare cu acoperirea tuturor riscurilor.

In ceea ce priveste excluderile, acestea pot sa apara odata cu:

  • neremedierea unor situatii generatoare de pagube in timp (de exemplu: uzura, rugina, eroziune, coroziune, proasta izolatie, proasta intretinere etc.);
  • depreciere/uzura normala, fermentare, oxidare, coroziune, igrasie, mucegaire, alterare, putrezire, variatii de temperatura, umiditate, ciuperci, insecte, rozatoare, pasari, alti daunatori, precum si distrugerea, avarierea, afumarea, patarea, parlirea sau arderea produsa de o sursa normala de caldura;
  • infiltratia, prin care se intelege patrunderea apei (prin capilaritate sau gravitatie) prin pori/neetanseitati/fisuri/alte deschizaturi, prin sol (prin pereti/fundatii) sau prin acoperisuri/terase/pereti (inclusiv ca urmare a proastei izolatii sau provenind de la instalatii defecte/prost intretinute/uzate etc.), producand umezirea, patarea sau igrasierea pardoselilor/ tavanelor/peretilor locuintei asigurate si/sau a bunurilor asigurate, precum si orice pagube consecinte a acestor fenomene;
  • tasarea terenului (indesare, cufundare, compactare prin greutatea proprie ori a altor obiecte), subsidenta (procesul de coborare treptata a scoartei terestre care are loc in bazinele sedimentare), variatia de volum (contractia, umflarea) a terenului ca urmare a inghetului/dezghetului, apa freatica;
  • utilizarea focului deschis/folosirea unei surse de lumina cu flacara deschisa;
  • furtul savarsit in cazul neasigurarii corespunzatoare de catre asigurat/membrii familiei a portilor, usilor de acces, ferestrelor sau a altor deschideri exterioare ale locuintei asigurate.

Pretul, adica prima de asigurare, pe care clientul trebuie sa il plateasca in cazul asigurarilor de locuinte se stabileste ca procent din suma asigurata (cotatie de prima). Ofertele asiguratorilor de profil din Romania se situeaza, in prezent, intre 0,1% si 0,3% din valoarea asigurata a locuintei. Cotatia de prima difera in functie de riscurile asigurate, anul contructiei imobilului, zona in care este amplasat, cat si de asigurator.

In acelasi timp, pe piata de asigurari exista mai multe abordari in ceea ce priveste stabilirea sumei asigurate, iar clientii trebuie sa fie foarte atenti la acest aspect, atunci cand aleg un produs. Suma asigurata se poate stabili in functie de tipul de locuinta (apartament, casa / vila), anul de constructie, gradul de uzura, pretul unor locuinte similare, etc. In functie de criteriile enumerate mai sus, suma asigurata poate fi:

  • Valoarea de inlocuire din nou: numai in cazul caselor, vilelor sau apartamentelor in case / vile construite dupa 1990 (inclusiv) si constituie costul construirii unei locuinte noi, avand aceleasi caracteristici constructive si functionale ca cea asigurata, apreciat in baza preturilor uzuale de piata si rezultat din devize, facturi, contracte, alte documente de procurare.
  • Valoarea de piata: numai in cazul apartamentelor in bloc si reprezinta pretul de pe piata locala care se poate obtine de catre vanzator pentru acea locuinta, in urma unei tranzactii imobiliare, in conditiile unei piete echilibrate, normale;
  • Valoarea reala: in cazul caselor, vilelor sau apartamentelor in case / vile construite inainte de 1990 (exclusiv) si reprezinta valoarea de inlocuire din nou diminuata cu deprecierea valorica data de uzura;
  • Valoarea stabilita prin raportul de evaluare: in cazul politelor de asigurare cesionate in favoarea unei banci.

Nota: O parte din informatiile prezentate in acest articol au fost publicate initial in revista UNSICAR, Jurnal de incredere, din luna februarie 2012.

Sursa foto: Shutterstock / Hand hold house against green field