Atunci cand partenerii de business vin in Romania, ei trebuie serviti cu bucate dintre cele mai alese. Si cum nu sotiile ori mamele sunt cele care se ocupa de un pranz de afaceri, vom avea nevoie de cel putin un restaurant „cu specific” care sa nu ne faca de rusine. De aici apar problemele, pentru ca in opinia pasionatilor de gastronomie, mancarea nationala e o mandrie care se gaseste mai greu in restaurante.
„Problema este ca atunci cand intri in unele restaurante cu specific romanesc, te loveste un damf de cantina. Mancarea e de multe ori proasta si lipsita de imaginatie, asta daca nu e rece sau mai rau. Din cauza asta, multi straini care vin si gusta bucataria romaneasca raman cu o impresie proasta”, a spus poetul si iubitorul de gastronomie Mircea Dinescu, cu ocazia lansarii site-ului Restograf.ro.

Potrivit unui grup de oameni de cultura si business preocupati de „imaginea gastronomica” a Romaniei, cel putin in Capitala, majoritatea restaurantelor cu bucatarie traditionala servesc semipreparate sau marfa de supermarket reconditionata. „In Romania, mostenirea si potentialul socio-cultural ale actului gastronomic sunt putin folosite; calitatea produselor si cea a serviciilor sunt prea des proaste, relatiile dintre principalii actori (furnizori – prestatori – consumatori) sunt degradate si tensionate. Cele mai proaste restaurante din Bucuresti sunt cele cu bucatarie traditionala romaneasca! Patronii de restaurante si bucatarii s-au invatat sa ne dea mai mult semipreparate sau chiar feluri luate de-a gata direct de pe rafturile pentru saraci ale supermarketurilor, iar bucurestenii s-au obisnuit sa creada ca asta e normalitatea”, afirma Alex Todericiu, consultant si co-fondator al proiectului Restograf.

Pareri impartite la nivel global

Opiniile sunt impartite la international in cateva mari categorii: cei care nu au mancat niciodata in Romania, insa au auzit ca mancarea traditionala de la noi ar reprezenta o experienta interesanta, cei care au fost serviti impecabil si s-au indragostit de sarmale, dar si cei care au fost in mai multe restaurante de profil si au fost dezamagiti.

Criticul culinar de talie internationala Anthony Bourdain este, din pacate, unul dintre cei care au fost complet dezamagiti de serviciile si produsele servite in Romania. Lasand la o parte scandalul iscat cu prilejul realizarii respectivei emisiuni, vizita lui Bourdain a fost un nou exemplu de lipsa de cunostinte in materie de promovare a produselor proprii.

Desi aveam ce sa-i aratam din Romania cea adevarata si mancarea traditionala romaneasca, in opinia lui Mircea Dinescu, „am reusit sa-i lasam o impresie proasta si pentru ca ne-am prezentat in stilul caracteristic”. „De cate ori trebuie sa prezentam traditiile culinare romanesti, ne imbracam in port popular, zambim fals la camera si prezentam cel mai de soi fel al bucatariei: mititelul turcesc si fasolea. Si nu este vorba numai de mancare in sine, ci si de prezentarea ei si atmosfera creata cu prilejul servirii acesteia. In plus, sunt multe feluri pur romanesti, preparate din ingrediente locale, care sunt complet ignorate, desi pregatirea lor nu necesita nici foarte mult timp, nici resurse extrem de costisitoare”, afirma poetul Mircea Dinescu.

In opinia sa, putini mai stiu cat de gustoase sunt sarmalele din carne de curcan fierte in vin. „Mancarea servita in restaurantele cu specific romanesc are iz de cantina, se mananca azi mai rau decat pe vremea comunismului. Pe vremuri, boierii nu foloseau prea multa apa la gatit si rezultatele erau pe masura. Se manca mult mai bine”.

Mai putin si de calitate este mai bine decat mult si prost

Citeste si:

Gradul de educatie al publicului in materie de gastronomie este si el un factor important. Daca oamenii nu stiu la ce standarde de calitate sa se raporteze, este normal sa ia anormalul drept normal si semipreparatele drept haute cuisine.

“Trebuie sa facem o diferentiere intre gurmand si gourmet. Primii vor sa manance mult si pe saturate, in timp ce a doua categorie prefera calitatea, nu cantitatea. Sa mananci mai putin dar bun, decat mult si de proasta calitate este si mai sanatos”, a declarat Mircea Cinteza, decanul Facultatii de Medicina a UMF “Carol Davila”, in cadrul aceleiasi conferinte.

Nu toate restaurantele cu mancare traditionala romaneasca sunt proaste si multi oameni de afaceri sau din domenii conexe se simt ca acasa intr-un astfel de local.

Tim Wilkinson, codirector executiv al companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox, este unul dintre ei. “Ma bucur mereu cand am ocazia sa mananc la un restaurant cu specific romanesc. Imi place mancarea traditionala si ma simt in largul meu in atmosfera calda a localurilor traditionale. Atitudinea amabila a personalului, decorul pitoresc, muzica si momentele artistice sunt factori care creaza o ambianta aparte si contribuie la o experienta inconfundabila. Initial frecventam restaurantele romanesti din ipostaza de vizitator, dar acum, cand insotesc un client sau un partener strain, am aerul familiar si sigur al unei gazde. Ma simt ca acasa. Sunt fan al vinurilor romanesti, mai ales al celor din zona Prahova si Dealurile Munteniei, si mananc cu placere fasole cu ciolan si papanasi”, a declarat acesta pentru wall-street.ro.

Romania are nevoie de promovare corecta

George Butunoiu, unul din cei mai cunoscuti head-hunteri de pe piata locala si un iubitor al artei culinare, este de parere ca publicul, atat cel strain, cat si cel local al restaurantelor merita o selectie, realizata de consumatori avizati. In opinia sa, restaurantele cu servicii si produse de slaba calitate trebuie sa fie facute cunoscute, la fel ca si cele de la polul opus.

“Mancarea e ca si muzica, indiferent de ce este promovat, vor exista intotdeauna ascultatori de Mozart. Nu avem un ghid al restaurantelor cum exista in strainatate, dar putem sa ne unim noi, consumatorii avizati intr-un demers care sa informeze despre calitatea unui local sau altul, din mai multe perspective. In Bucuresti am incercat sa ajung la toate restaurantele romanesti despre care vorbeste lumea. Unele au mancare buna, destul de rar foarte buna, insa nicaieri comparabila cu adevarata mancare taraneasca, pe care o poti manca doar departe de Bucuresti”, a subliniat el.