Daca unele orase reusesc sa-si transforme zonele istorice intr-un magnet pentru turisti si investitori, in destule cazuri cartierele vechi miros inca a saracie si nesiguranta.

Pe strazile cu gropi si hartoape trece din cand in cand cate un caine al nimanui. Oamenii sunt rari prin aceste locuri, iar cand apare cate unul, pasii lui suna a gol pe pavajul ondulat. Din casele cu tencuiala cazuta si cu peretii crapati nu se aude nici un zgomot, iar in putinele magazine vanzatorii pandesc, din spatele tejghelelor, fara sa mai spere, sosirea vreunui client ratacit.

E miezul zilei si ne aflam in centrul Bucurestiului, intr-o zona delimitata de cele mai circulate strazi din Romania (Calea Victoriei, Splaiul Unirii, Bulevardul Bratianu si Bulevardul Elisabeta) si la doi pasi de Piata Unirii si Piata Universitatii, cu siguranta unele din cele mai aglomerate locuri din tara. Cu toate acestea, atmosfera te duce cu gandul cand la un orasel de provincie la ora pranzului, cand la un cartier parasit de multa vreme de toti si de toate.

“Totul a inceput in luna februarie a acestui an, cand Primaria Capitalei a interzis accesul auto in centrul istoric. Incet-incet, strazile au devenit pustii, in magazine, in baruri si in restaurante au intrat tot mai putini clienti, iar, conform unui sondaj realizat in randul firmelor din zona, 84% din afaceri merg astazi mai prost decat inainte de luarea acestei masuri. In plus, gradul de siguranta in zona a scazut si a crescut numarul infractiunilor”, explica Teodor Frolu, directorul firmei DC Communication si presedintele Asociatiei Investitorilor din Centrul Istoric (AICI). Potrivit Asociatiei, membrii sai au investit in zona opt milioane de euro si au creat peste 500 de locuri de munca. Frolu critica autoritatile pentru ca iau masuri fara sa-i consulte pe localnici si investitori si pentru ca nu au un plan clar privind centrul istoric. “Trebuie sa se hotarasca daca vor sa fie muzeu in aer liber, mall in aer liber sau altceva. In plus, suma pe care declara ca o vor investi, cam 30 de milioane de euro, este ridicola – estimam ca necesarul de investitii in zona pentru urmatorii sapte-zece ani este de circa 500 de milioane de euro”, spune el.

Citeste si:

In cadrul unui seminar pe teme de planificare urbana organizat de Romanian Think Tank (RTT), fostul city manager din Cincinnati si Oklahoma City, Scott Johnson, le-a sugerat autoritatilor din Bucuresti sa fie atente la ce isi doreste comunitatea si sa nu repete greselile care s-au facut in alte orase. Directorul executiv al RTT, Paul Andre Baran, a spus, la randul sau, ca este timpul ca oficialii sa fie atenti si la ce-si doresc oamenii, ca oamenii sa inteleaga ca orasul apartine fiecaruia dintre ei. si Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene, crede ca modul in care se dezvolta Bucurestiul trebuie decis de toti de toti cei care locuiesc, muncesc si investesc aici. “In anii ‘80, Bucurestiul a avut de suferit din cauza unei viziuni de dezvoltare care nu a fost corelata cu alte viziuni”, a declarat el.

In ciuda unor astfel de apeluri, in cele mai multe cazuri, autoritatile au refuzat sa discute cu reprezentantii societatii civile pe tema viitorului centrului istoric. Catalin Cazacu, coordonatorul proiectului de reabilitare a zonei pilot, cuprinsa intre Lipscani, Calea Victoriei, Splaiul Unirii si Bulevardul Bratianu, afirma ca “nu trebuie sa ne aplecam urechea la ce zic tot felul de personaje”. El spune ca Primaria Capitalei (PMB) are o viziune foarte precisa asupra refacerii ariei istorice, iar ca lucrarile la reabilitarea infrastructurii vor incepe in primavara lui 2006 si vor dura pana in toamna lui 2008.

“Vom avea 9,5 milioane de euro dintr-un credit de la Banca Europeana pentru Investitii si vom primi cam 20-22 de milioane din fondurile provenind din emisiunea de eurobonduri a PMB. In timp ce refacem infrastructura, vom stabili clar cum vom actiona in cazul reabilitarii cladirilor”, afirma Cazacu. Cu probleme destul de asemanatoare se confrunta Timisoara. Aici sunt peste 1.500 de cladiri istorice mai vechi de 60 de ani, orasul avand cea mai extinsa zona de monumente istorice protejate din tara. Conform Inspectoratului de Stat in Constructii, toate cladirile prezinta risc de prabusire in caz de seism. Pana atunci, palatele pica, bucata cu bucata, in capetele trecatorilor.

Sursa: http://www.capital.ro/index.php?a=22427&shift=1