Antreprenor la inceput de drum, caut finantare, ce sanse am in Romania?

"In Romania, 1 din 100 de tineri decid sa inceapa o afacere pe cont propriu, fata de 1 din 4 tineri in Cehia, Polonia sau Ungaria. Foarte putini tineri demareaza o afacere pe cont propriu. Cele mai frecvente cauze invocate sunt lipsa banilor si birocratia". Este paragraful care deschide ghidul pentru tinerii intreprinzatori care vor sa obtina finantare de la stat in 2014. O situatie confirmata si de antreprenorii romani care au participat la studiul EY Antreprenorii vorbesc 2013: 90% considera ca accesul la finantare al antreprenorilor tineri (de sub 40 de ani) este dificil sau foarte dificil.

Problemele sunt arhi-cunoscute, iar banii sunt putini. In general, adunand programele oferite de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri si Turism, din cadrul Ministerului Economiei, se ajunge la un ajutor de stat nerambursabil agregat pentru sprijinirea generarii si dezvoltarii IMM-urilor de 73 mil. euro pentru 2014 (conform datelor oficiale primite de la institutie pentru studiul EY - Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului romanesc 2013). Iar daca din aceasta suma scadem programul Schema de minimis, care anul trecut nu s-a implementat, ajungem la un ajutor nerambursabil al statului roman (si al statului Elvetian prin Programul Elvetiano-Roman pentru IMM-uri) de aproximativ 17,3 mil euro pentru anul 2014.

Astfel, in 2014 se estimeaza, de catre aceeasi institutie, prin Directia Generala pentru IMM si Cooperatie (DGIMMC/DIPIMM) ca vor fi ajutati 2.315 antreprenori, cu 13% mai putini decat in 2013, conform calculelor noastre. Programele cu numarul cel mai mare de beneficiari vor fi Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri - cu 493 de beneficiari, Schema de minimis - cu 555 firme beneficiare si Programul Mihail Kogalniceanu - cu 400 de beneficiari. Cea mai cunoscuta schema pentru intreprinzatorii aflati la inceput de drum este cea pentru tinerii intreprinzatori, care, in 2014, va avea un buget redus cu aproximativ 700 mii euro, ridicandu-se in total la aproximativ 4,7 mil euro si cu beneficiari estimati de DGIMMC in scadere de la 576 in 2013 la 493 in 2014, adica minus 14%. Sumele sunt mici, pe masura constrangerilor bugetare si a conditiilor economice din ultimii ani.

In cadrul Programului pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri si a Programului pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului la finantare START, in coloana beneficiari sunt dosarele acceptate la finantare, nu beneficiarii platiti, deoarece plata acestora se realizeaza si in anul 2014. Sursa: Directia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii.

Dar vremurile dificile cer actiuni pe masura. Pentru ca intotdeauna dificultatile conduc la idei noi si creative, in ultimii ani ai recesiunii cunoscute deja ca Marea Recesiune la nivel mondial, a aparut conceptul de crowdfunding, cu rate de crestere anuale fenomenale (conform unor analisti, dublandu-se de la an la an).

La nivel mondial, exista peste 600 de site-uri (unul dintre cele mai mari este kickstarter.com) care ofera crowdfunding, ceea ce inseamna ca iti poti finanta afacerea de la zeci, sute sau chiar mii de “donatori” de sume mici care iti vad proiectul pe net si vor sa te ajute sa il transformi in realitate. La nivel global, platformele de crowdfunding au adunat fonduri de 2,7 miliarde dolari in 2012 pentru mai mult de un milion de campanii si 5,1 miliarde dolari in 2013 (estimare de Massolution Crowd Power Solutions). Ceea ce inseamna o crestere de 90% intr-un singur an. In 2009, piata se ridica la doar 530 mil dolari.

Din pacate, nici solutia crowdfunding-ului nu este foarte accesibila antreprenorilor romani, cu exceptia situatiei in care gandesc un produs/serviciu cu piata mondiala pentru a fi interesant pentru crowdfunderii de pe site-uri internationale. Asa cum statul roman nu dispune de un buget impresionant pentru sustinerea antreprenorilor, nici romanul de rand nu are bani sa dea din buzunar pentru proiecte care pur si simplu i se par interesante. Judit Katona, fondator al site-ului de crowdfunding crestemidei.ro, estimeaza pentru studiul EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului romanesc 2013 ca intreaga piata locala de crowdfunding se ridica, in acest moment, la 100.000 euro – ceea ce ar putea reprezenta, probabil, o prima runda de finantare pentru un proiect de tehnologie in strainatate, de exemplu. Crowdfunding-ul romanesc trebuie dezvoltat in continuare, dar potentialul pietei e greu de estimat, date fiind, din nou, limitarile financiare ale pietei locale.

Citeste si:

O alta solutie ar fi angel investors. Acestia sunt fosti antreprenori sau antreprenori activi care sunt dispusi sa investeasca in companii la inceput de drum. Dar, asa cum statul roman si romanul de rand nu au bani pentru investitii in antreprenori, nici antreprenorii romani nu au, de multe ori, timp, bani si disponibilitate pentru a se implica in astfel de proiecte. Cand te zbati sa pastrezi vanzarile la nivelul de anul trecut sau sa obtii o crestere oarecare, nu mai ai timp sa te gandesti si la afacerile altora, chiar daca aceasta ar insemna un potential de profit si pentru tine. Cu atat mai laudabili sunt antreprenorii care isi impart timpul si banii pentru investitii in companii in zona pre-seed si seed.

Mai sunt, bineinteles, si fondurile euroopene care par o nebuloasa pentru niste companii aflate la inceput, fara resurse de timp si bani pentru a explora aceste optiuni. Sunt multe companii cu istoric de zeci de ani pe piata romaneasca ce s-au lasat pagubase in descurcarea itelor fondurilor euroopene, cu atat mai mult companiile-boboc. Pe de alta parte, Uniunea euroopeana declara in numeroase documente strategice – Planul de Actiune pentru antreprenoriat, Small Business Act for euroope, documente de sprijinire a crowdfunding-ului etc, cat de importante sunt IMM-urile pentru economia comunitara si incearca sa replice in euroopa initiative de succes din Statele Unite. Din pacate, intentiile bune nu sunt dublate de multe ori de efecte vizibile, pur si simplu pentru ca in Uniunea euroopeana nu exista pragmatismul si spiritul de initiativa necesare, iar de la idee la proiecte UE viabile de sprijinire a antreprenorilor e cale lunga.

Ceea ce inseamna ca afacerile la inceput de drum raman cu doua optiuni. Prima: gandesc global si creeaza servicii/produse pentru piata globala, ceea ce cu multa munca si mult networking ar putea conduce la finantari de la investitori straini de venture capital sau angel investors. De ce nu, chiar din Silicon Valley… La atingerea unui asemenea scop ar putea ajuta parcul tehnologic Liberty de la Cluj al omului de afaceri Ion Sturza sau TechHub de la Bucuresti, comunitate si spatiu de co-working al antreprenorilor din tehnologie.

A doua optiune pentru antreprenorii care vor sa munceasca pe cont propriu si sa construiasca o companie de la zero, dar fara sa vizeze pietele globale, e reprezentata de sursele cunoscute de cand lumea: economiile personale, banii de la parinti si banii de la prieteni. Desi se spune ca bancile nu finanteaza start-up-uri decat mult dupa depasirea celor mai dificile etape, mai ales asa numita Vale a Mortii, ajungand in zona de istoric dovedit, de multe ori, bancile ajuta antreprenorii incepatori. Ar fi interesant de aflat cate companii din Romania au inceput din overdraft-uri, banii de pe cardul de credit al antreprenoriului sau imprumuturi bancare cu titlu personal.

Insa, chiar daca finantarea ar fi asigurata, banii ar putea fi irositi fara cuplarea capitalului cu accesul la programe de mentorat...


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.