De ce se coreleaza pietele internationale

Zilele acestea aproape toti investitorii romani stau cu ochii pe bursele externe pentru a vedea incotro se indreapta si discuta ori de cate ori au ocazia despre gradul (mai mic sau mai mare) de corelare intre piata romaneasca si cele externe.

Desi de-a lungul ultimilor ani pe marginea acestui subiect s-au nascut dezbateri aprinse, totusi in zilele noastre toti specialistii recunosc ca scaderea extrem de dura a bursei bucurestene a fost cauzata in mare parte de faptul ca la nivel international atmosfera este extrem de negativa in ceea ce priveste pietele de capital.

Totusi putina lume intelege de ce bursele uneroi se coreleaza in evolutiile lor iar alteori au evolutii complet independente.

Doua aspecte merita scoase in evidenta in aceasta discutie. In primul rand la nivel international exista o legatura puternica intre economiile celor mai mari si mai puternice tari. Unele dintre ele sunt mari consumatoare de produse finite, altele au nevoi extrem de ridicate de materii prime si de instalatii de productie in vreme ce intr-o a treia categorie regasim tarile producatoare si exportatoare ale acestor bunuri de larg consum, materii prime si mijloace de productie.

Spre exemplu China este recunoscuta ca fiind una dintre cele mai mari piete de desfacere atat pentru obiecte de folosinta indelungata (computere, electrocasnice, automobile etc) cat si pentru materii prime (mai ales minereuri si resurse energetice) si mijloace de productie. Economia Chinei creste foarte rapid in ultimii ani si in acest proces absoarbe uriase resurse primare si investitii banesti.

Statele Unite ale Americii sunt un alt exemplu de mare consumator (la nivelul economiei globale). Este cunoscut faptul ca principalul motor de crestere economica in SUA este consumul intern. SUA se situeaza intre cele mai mari trei piete de desfacere din lume.

Atunci cand una dintre aceste doua entitati da semne ca isi incetineste ritmul de crestere economica, devine evident ca in viitor va avea nevoie de mai putine resurse si ca va avea mai putini bani la dispozitie pentru consumul de bunuri si servicii. Ori daca asta se intampla atunci pe cale directa de consecinta rezulta ca marii producatori si exportatori de resurse primare si bunuri finite precum tarile europene si economiile mai dezvoltate din Asia vor vinde mai putin, deci vor avea profituri mai mici.

Si iata ca asa am descoperit legatura invizibila, dar evidenta pentru orice initiat in fenomenele macroeconomice, dintre economiile tarilor lumii. Si cum bursele sunt barometrul cel mai fidel si mai sensibil al economiilor respective, automat si acestea sunt legate intre ele ca evolutie.

La primul semn de incetinire a ritmului de crestere economica in SUA sau China exportatorii europeni si cei japonezi (specializati in productia de bunuri de larg consum) precum si cei din Canada si Australia (mari furnizori de minerale feroase si minereuri pretioase) intra in panica. Si ca atare daca bursa americana scade imediat in ziua urmatoare vor scade bursele europene si cele din Hong Kong si Tokyo.

De asemenea daca in Japonia rata dobanzii se mareste atunci capitalurile masive imprumutate ieftin din bancile japoneze si investite peste tot in lume vor fi nevoite sa se retraga din investitiile respective si sa se intoarca inapoi in tara de origine. Ca atare bursele scad anticipand o ipotetica presiune viitoare din partea vanzatorilor iar yenul se apreciaza.

Pana aici totul este logic si are sens. Ce legatura este insa intre economia Romaniei si toate mecanismele descrise mai sus ? Aproape nici una ! Economia romaneasca are ca principal motor de crestere consumul intern (la fel ca SUA). Ca atare, cum noi nu suntem mari exportatori nu avem de ce sa suferim pentru ca in SUA si China economiile ar intra in recesiune si acolo consumul se va reduce. Deci companiile romanesti nu au de ce sa aiba de suferit de pe urma acestei conjuncturi globale. Mai mult decat atat la noi creditul se ieftineste asa ca nici pe plan intern nu exista motive ca firmele romanesti sa sufere o diminuare a profitabilitatii in viitorul imediat.

Si atunci daca firmele romanesti nu sunt afectate nici de o eventuala incetinire a ritmului de crestere economica din SUA si China si nici de scumpirea creditelor, de ce scade bursa romaneasca atunci cand scad marile burse internatioanale?

Exista totusi un motiv! El nu tine de legaturile economice dintre Romania si restul lumii ci de fluxurile internatioanale de capitaluri. Atunci cand marile piete bursiere ale lumii scad, fondurile de investitii mari se retrag din plasamentele in actiuni si se orienteaza catre obligatiuni si depozite bancare.

Aceasta abordare a managerilor de fond este oarecum indiscriminatorie, adica strategia respectiva este aplicata global, retragerile de fonduri fiind operate atat in legatura cu marile burse ale lumii cat si cu micile burse emergente. Mai mult decat atat chiar, pentru ca pietele emergente sunt percepute ca fiind mai riscante decat cele mature (pe buna dreptate) atunci revenirea fondurilor catre acestea este mult intarziata.

Ca atare atunci cand un manager de fond de investitii ia decizia sa lichideze plasamentele in actiuni de pe NYSE si LSE, cu siguranta isi va aduce aminte sa faca asta si pentru plasamentele de la Bucharest Stock Exchange. Iar pentru ca aici un investitor de talia lui atunci cand vinde cu greu isi gaseste contraparte pe masura la cumparare, lichiditatea pietei fiind foarte redusa, vanzarile sale imping cotatiile in jos mult mai mult decat ar facea pe oricare alta mare bursa a lumii.

Si asa se explica de ce desi aparent nu avem legaturi econimice puternice nici cu Japonia, nici cu China si poate nici cu SUA, atunci cand bursele lor scad, bursa noastra scade si mai tare. Si la fel se intampla in sensul cresterii.

Desigur aceasta sincronizare nu este perfecta, nici foarte vizibila uneori, pentru ca inca nu avem la noi multi investitori institutionali straini. Totusi pe masura ce Romania devine mai vizibila pe plan international vor veni mai multi investitori si aceasta corelatie se va intari si mai mult in viitor.


Ultimele editoriale scrise de Iulian Panait


Setari Cookie-uri