-
Șef IMM-uri: Avem nevoie de „sânge proaspăt”. Să avem antreprenori de la 16 ani
-
Lucrările din domeniul construcțiilor, în scădere cu aproape 11%
-
Zinchuk, BERD: România a atras, în ultimele trei decenii, peste 1 mld. euro
-
Bulgaria ar putea adopta euro abia la finalul anului viitor. Care e motivul
-
Preţul mediu al ouălor în România a scăzut faţă de aceeaşi perioadă din 2023
-
Câştigul salarial mediu net a urcat la 4.876 de lei, în februarie
Buget anual de pana la 1 milion de euro
Fundatia americana Heifer a intrat in Romania in 1992, cand au fost donate primele capre de Angora fermelor romanesti, in cadrul unui proiect coordonat direct din Statele Unite. La nivel international, asociatia isi propune sa reduca foametea si saracia, prin proiecte de dezvoltare durabila, pornind de la ideea fondatorului Dan West, “mai bine o vaca decat o cana cu lapte”.
Biroul Heifer Romania exista din 1997 si gestioneaza in prezent proiectele asociatiei in Romania, Republica Moldova si Bulgaria. De-a lungul anilor a derulat proiecte in aproape toate zonele tarii.
Un proiect este monitorizat in general pe o perioada cuprinsa intre 3 si 5 ani. La inceput, viitorii beneficiari completeaza un chestionar cu ocupatia, veniturile, numarul de copii. Evolutia familiei e urmarita in urmatorii trei ani, prin rapoarte financiare. Unele proiecte au obiective clare: de exemplu, proiectul cu capre alpine din Nemsa (care a avut loc si in localitatea Dragu) si-a propus ca pana in 2011 50 de familii sa isi sporeasca veniturile cu cel putin 75% prin vanzarea laptelui de capra si a iezilor. Mai apoi, “pasarea darului” e monitorizata inca doi ani. Daca si-au indeplinit obligatiile si au pasat animalele, fermierii ies apoi de sub contractual cu Heifer si depinde de ei cum se vor dezvolta mai departe.
Directorul de programe Calin Sahleanu povesteste despre un caz din zona Dornelor, unde un fermier care a primit o vaca de la Heifer a ajuns in cativa ani sa aiba circa 50 de vaci. Pe de alta parte, sunt multi si cei care (au fost cazuri si in Nemsa), dupa ce scapa de contract vand sau taie animalele.
Heifer Romania are bugete anuale de pana intr-un milion de euro, venite in cea mai mare parte din Statele Unite. “Pana acum se dadeau mai multe fonduri decat puteam absorbi. Acum, divizia de Europa de Est incepe sa se integreze in Uniunea Europeana, iar Heifer se concentreaza strict pe zonele foarte sarace, cum e Africa”, spune Sahleanu. Astfel, asociatia din Romania va incepe sa se orienteze catre fonduri europene si proiecte de CSR ale marilor companii de pe piata locala.
Biroul din Romania isi imparte bugetul dupa regulile internationale ale Heifer. In functie de proiect, intre 50 si 70% din bani se folosesc pentru cumpararea si intretinerea animalelor, restul fiind cheltuielile cu personalul, deplasarile si trainingurile.
Biroul Heifer Romania exista din 1997 si gestioneaza in prezent proiectele asociatiei in Romania, Republica Moldova si Bulgaria. De-a lungul anilor a derulat proiecte in aproape toate zonele tarii.
Un proiect este monitorizat in general pe o perioada cuprinsa intre 3 si 5 ani. La inceput, viitorii beneficiari completeaza un chestionar cu ocupatia, veniturile, numarul de copii. Evolutia familiei e urmarita in urmatorii trei ani, prin rapoarte financiare. Unele proiecte au obiective clare: de exemplu, proiectul cu capre alpine din Nemsa (care a avut loc si in localitatea Dragu) si-a propus ca pana in 2011 50 de familii sa isi sporeasca veniturile cu cel putin 75% prin vanzarea laptelui de capra si a iezilor. Mai apoi, “pasarea darului” e monitorizata inca doi ani. Daca si-au indeplinit obligatiile si au pasat animalele, fermierii ies apoi de sub contractual cu Heifer si depinde de ei cum se vor dezvolta mai departe.
Directorul de programe Calin Sahleanu povesteste despre un caz din zona Dornelor, unde un fermier care a primit o vaca de la Heifer a ajuns in cativa ani sa aiba circa 50 de vaci. Pe de alta parte, sunt multi si cei care (au fost cazuri si in Nemsa), dupa ce scapa de contract vand sau taie animalele.
Heifer Romania are bugete anuale de pana intr-un milion de euro, venite in cea mai mare parte din Statele Unite. “Pana acum se dadeau mai multe fonduri decat puteam absorbi. Acum, divizia de Europa de Est incepe sa se integreze in Uniunea Europeana, iar Heifer se concentreaza strict pe zonele foarte sarace, cum e Africa”, spune Sahleanu. Astfel, asociatia din Romania va incepe sa se orienteze catre fonduri europene si proiecte de CSR ale marilor companii de pe piata locala.
Biroul din Romania isi imparte bugetul dupa regulile internationale ale Heifer. In functie de proiect, intre 50 si 70% din bani se folosesc pentru cumpararea si intretinerea animalelor, restul fiind cheltuielile cu personalul, deplasarile si trainingurile.