Investitorii straini ne arata solutiile anticriza. Se uita si autoritatile?

Un Produs Intern Brut (PIB) nominal de 8.500 de euro/locuitor. Locul 25 in topul competitivitatii elaborat de Forumul Economic Mondial. O rata a somajului de 5% si un deficit bugetar de maximum 3%.

Asa ar putea arata Romania in 2015, conform celor mai puternici investitori straini din Romania, cu afaceri anuale de 36 de miliarde de euro, care au elaborat documentul “Programul pentru cresterea economica”. 

Programul, pregatit de Consiliul Investitorilor Straini (CIS), cuprinde 80 de masuri, dintre care 12 sunt prioritare, pe care autoritatile din Romania ar trebuie sa le adopte, in intervalul 2011-2015, pentru ca economia sa inceapa sa produca, din nou, bani.

Pentru prima oara in istorie, 12 din cei mai puternici executivi din Romania si un reprezentant al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) au iesit in fata presei pentru a arata autoritatilor cum pot repune pe picioare economia locala.

Conform planului elaborat de CIS, Romania ar putea ajunge la o crestere a PIB cumulata de 11,6%, in perioada 2011 – 2015, aproximativ 250.000 de noi locuri de munca (2011 – 2015), investitii straine directe de minimum 25 de miliarde de euro (2011 – 2015), venituri bugetare de peste patru miliarde de euro (2011 – 2015) si costuri bugetare de 864 de milioane de euro, echivalentul a 0,73% din PIB estimat pentru 2015.

"Situatia economica din Romania este ingrijoratoare, dar trebuie sa facem tot ce este posibil si necesar ca sa evitam un al treilea an de recesiune si sa putem atrage din nou interesul investitorilor straini. Noi avem incredere in potentialul economic al Romaniei, chiar credem ca aceasta tara are un potential economic ce trebuie materializat", apreciaza Mariana Gheorghe (foto), presedintele CIS si sefa Petrom, cea mai mare companie din Romania.

Ea adauga ca inititiativa CIS nu a aparut ca o temere in privinta posibilitatii ca Romania sa inregistreze o noua perioada de cadere abrupta.

“Prin acest demers ne dorim ca avansul economic pe care suntem convinsi ca Romania il va experimenta in urmatoarea perioada sa vina mult mai repede”, precizeaza Gheorghe.

Cei 15 membri care fac parte din boardul CIS au in plan, pentru urmatorii cinci ani (2011-2015), sa realizeze investitii de 10 miliarde de euro in Romania, a mai spus Mariana Gheorghe. Investitiile pe care le-au facut cei 118 de membri ai CIS pana acum pe piata romaneasca se ridica la circa 30 de miliarde de euro (in perioada 1990 – 2009).

“Lansam o oferta de parteneriat real intre mediul de afaceri romanesc si autoritati. Cand ne referim la un parteneriat real, nu vorbim doar de expertiza noastra, a membrilor din Consiliul Investitorilor Straini, ci si de resursele financianciare pe care suntem pregatiti sa le folosim pentru a dezvolta economia in urmatorii cinci ani”, mentioneaza Gheorghe.

Vezi, in continuare, care sunt cele mai importante 12 masuri propuse de CIS:

• Introducerea la Ministerul de Finante a unui Registru transparent de creante asupra bugetului de stat, cu o scadenta atribuita fiecarei creante;

• Inceperea programului Prima Casa 3 pentru relansarea sectorului imobiliar si al constructiilor;

• Crearea unui Consiliu de Dezvoltare Economica (CDE) pentru a ajuta la definirea strategiei pe termen lung a economiei romanesti;

• Crearea de facilitati de creditare subventionata pentru sectorul IMM, prin contributia comuna a bancilor si a sectorului public. Ar putea fi infiintate de asemenea o banca sau un fond de dezvoltare care ar putea prelua acest rol (pe baza modelului KfW din Germania) pentru a ajuta la cresterea ratei de absorbtie a fondurilor UE;

• Dezvoltarea pietelor de capital prin listarea locala si internationala a Fondului Proprietatea si prin stabilirea unui program accelerat, clar si transparent de privatizare a companiilor de stat – listari si vanzari strategice, inclusiv actiuni minoritare (in domenii precum infrastructura, transport, energie);

• Externalizarea (sau centralizarea intr-o singura entitate cu experienta ridicata) managementului procesului de accesare a fondurilor UE. Analiza oportunitatilor primelor pentru angajatii de la stat care lucreaza cu fonduri UE si acordarea acestora in functie de performanta realizata;

• Prezentarea unei candidaturi comune (impreuna cu Bulgaria si Ungaria) pentru organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020;

• Promovarea modelelor de cofinantare. Sectorul privat sa sustina costurile pentru initierea unui proiect major propus de Guvern;

• Accelerarea investitiilor in infrastructura aferenta agriculturii, inclusiv prin absorbtia fondurilor UE;

• Concentrarea controalelor fiscale asupra contribuabililor care prezinta un risc ridicat de evaziune fiscala, fata de efectuarea controalelor la intamplare. Concentrarea asupra unor masuri eficiente de scadere a evaziunii, de imbunatatire a colectarii taxelor si de lupta impotriva spalarii banilor;

• Ajustarea legislatiei muncii pentru a o face mai flexibila si adaptabila la schimbarile din mediul economic (inclusiv, dar fara a se limita la, Codul Muncii, Legea Patronatelor, Legea Conflictelor Colective de Munca si Legea Sindicatelor);

• Reformarea administratiei publice prin folosirea de indicatori de eficienta clar definiti.

Sursa foto: Mediafaxfoto