-
Experții dau verdictul economiei: La cât ajung ROBOR, inflația și dobânzile
-
Cardul Salt Bank: CEO-ul Salt și Mastercard explică ce beneficii au fondatorii
-
Fraudă la o bancă din România. Bani furați din conturile unui vârstnic
-
ING Bank va elimina plata cu telefonul prin aplicația băncii: Adio, ING Pay!
-
BNR: Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie 2024 cu 1,1%
-
Credit Noua Casă: Românii întorc spatele programului statului
'In sfarsit, regulile jocului se respecta in Statele Unite'
Din punctul de vedere al lui Andrei Ciubotaru, broker la Vanguard, din 15 septembrie a avut loc perceptia faptului ca, in sfarsit, regulile jocului se respecta in Statele Unite ale Americii.
”Cine nu calculeaza corect, cine nu isi asuma riscuri rezonabile, cine nu mai este rentabil trebuie sa fie inchis. Activele imobilizate in acea activitate trebuie redistribuite in circuitul economic prin procedura falimentului”, ne-a explicat brokerul.
Problemele care au acutizat criza au fost reprezentate de perceptia gresita avuta, se pare, de o majoritate a investitorilor activi prezenti in piata financiara americana.
“Obisnuiti cu decade de liniste si cu o politica protectionista a autoritatilor centrale – actiunea Fed in cazul Bear Stearns –, investitorii pareau a nu constientiza ca un faliment este posibil si ca statul va interveni, dupa logica «too big to fail» (prea mare pentru a ceda, n.r.)”, explica Ciubotaru.
Anuntul falimentului Lehman Brothers a constituit un soc pentru o parte a pietei, care ulterior a trecut instantaneu de la logica “merita asumate riscuri multiple” la “niciun risc nu merita asumat”.
Ca urmare a acestui fapt, fiecare investitor institutional a trecut rapid la o politica de dumping in piata a oricarui instrument financiar. Acest fapt a dus la o testare la extrem a mecanismelor de piata in urma careia s-au dezvaluit anumite lipsuri in mecasnim, de exemplu inexistenta unui depozitar central pentru tranzactionarea CDS-urilor (credit default swap, un contract derivat de credit, n.r.), spune reprezentantul Vanguard.
Printre efectele bune ale ultimelor doua luni s-ar putea numara faptul ca lumea investitionala a constientizat care este gradul de levier cu care operau institutiile din piata de capital, constientizarea riscului asumat prin utilizarea in operatiunile curente a unui nivel al capitalurilor de 3-5% din valoarea activelor.
De asemenea, investitorii si-au dat seama de potentialele riscuri care apar intr-o piata OTC (over the counter), unde pericolul de contrapartida este mult mai ridicat decat intr-o piata cu un depozitar/casa de compensare centrala, care sa neutralizeze acest risc prin procesul de novatie.
Printre efectele negative se numara lipsa unei solutii referitoare la agentiile de rating, criza relevand clar probleme de interese contradictorii in mijlocul careia se regasesc cele trei agentii de rating - S&P, Fitch si Moody’s.
Inceputul lui 2009, un test pentru autoritatile centrale romanesti
“Bursa de la Bucuresti a fost lovita concomitent de retragerea capitalului strain si de efectul de domino psihologic la care au fost supusi investitorii locali. Multe din lucrurile cele mai grave s-au produs deja”, ne-a declarat Ciubotaru.
Eventualele efecte suplimentare negative vor depinde doar de evolutia cadrului macroeconomic romanesc. Din acest punct de vedere, economia romaneasca a fost lovita doar de un val de mica intensitate.
“Efectele au fost resimtite doar pe cursul de schimb, si dupa cateva zile de incertitudine, efectul a fost contracarat de Banca Nationala a Romaniei. Pe de alta parte, inceputul anului viitor va fi un test pentru autoritatile centrale”, considera brokerul.
Singurul lucru necesar din partea autoritatilor este ca bugetul de anul viitor sa fie unul echilibrat, care sa nu genereze cresterea datoriei publice. Autoritatile trebuie sa tina cont ca anul viitor investitorii autohtoni, cat si cei straini se vor desparti mai greu de cash-ul disponibil, iar finantarea deficitului se va face la costuri foarte mari.
Pentru a reusi sustenabilitatea fluxurilor in cadrul contului de capital, bugetul de anul viitor trebuie sa fie un factor generator de echilibru, si nu unul care sa suplimenteze datoria publica, si, mult mai important pentru termen scurt, sarcina datoriei publice.
“O politica care sa nu adauge greutati suplimentare in indeplinirea serviciului datoriei publice va reusi sa minimeze pericolele unei devalorizari a monedei nationale, cu efecte benefice mai departe in mediul economic”, sustine Andrei Ciubotaru.
El este de parere ca o astfel de politica va mentine cresterea economica de anul viitor in limitele sustenabilitatii, pericolul de re-inflamare a inflatiei fiind mult mai redus datorita prabusirii preturilor intregii categorii de marfuri.
O crestere economica de 3-4% din PIB se va resimti pozitiv inclusiv in evolutia cotatiilor la BVB, unde in momentul de fata este inclusa in pret o recesiune economica la nivel global, conchide Ciubotaru.
”Cine nu calculeaza corect, cine nu isi asuma riscuri rezonabile, cine nu mai este rentabil trebuie sa fie inchis. Activele imobilizate in acea activitate trebuie redistribuite in circuitul economic prin procedura falimentului”, ne-a explicat brokerul.
Problemele care au acutizat criza au fost reprezentate de perceptia gresita avuta, se pare, de o majoritate a investitorilor activi prezenti in piata financiara americana.
“Obisnuiti cu decade de liniste si cu o politica protectionista a autoritatilor centrale – actiunea Fed in cazul Bear Stearns –, investitorii pareau a nu constientiza ca un faliment este posibil si ca statul va interveni, dupa logica «too big to fail» (prea mare pentru a ceda, n.r.)”, explica Ciubotaru.
Anuntul falimentului Lehman Brothers a constituit un soc pentru o parte a pietei, care ulterior a trecut instantaneu de la logica “merita asumate riscuri multiple” la “niciun risc nu merita asumat”.
Ca urmare a acestui fapt, fiecare investitor institutional a trecut rapid la o politica de dumping in piata a oricarui instrument financiar. Acest fapt a dus la o testare la extrem a mecanismelor de piata in urma careia s-au dezvaluit anumite lipsuri in mecasnim, de exemplu inexistenta unui depozitar central pentru tranzactionarea CDS-urilor (credit default swap, un contract derivat de credit, n.r.), spune reprezentantul Vanguard.
Printre efectele bune ale ultimelor doua luni s-ar putea numara faptul ca lumea investitionala a constientizat care este gradul de levier cu care operau institutiile din piata de capital, constientizarea riscului asumat prin utilizarea in operatiunile curente a unui nivel al capitalurilor de 3-5% din valoarea activelor.
De asemenea, investitorii si-au dat seama de potentialele riscuri care apar intr-o piata OTC (over the counter), unde pericolul de contrapartida este mult mai ridicat decat intr-o piata cu un depozitar/casa de compensare centrala, care sa neutralizeze acest risc prin procesul de novatie.
Printre efectele negative se numara lipsa unei solutii referitoare la agentiile de rating, criza relevand clar probleme de interese contradictorii in mijlocul careia se regasesc cele trei agentii de rating - S&P, Fitch si Moody’s.
Inceputul lui 2009, un test pentru autoritatile centrale romanesti
“Bursa de la Bucuresti a fost lovita concomitent de retragerea capitalului strain si de efectul de domino psihologic la care au fost supusi investitorii locali. Multe din lucrurile cele mai grave s-au produs deja”, ne-a declarat Ciubotaru.
Eventualele efecte suplimentare negative vor depinde doar de evolutia cadrului macroeconomic romanesc. Din acest punct de vedere, economia romaneasca a fost lovita doar de un val de mica intensitate.
“Efectele au fost resimtite doar pe cursul de schimb, si dupa cateva zile de incertitudine, efectul a fost contracarat de Banca Nationala a Romaniei. Pe de alta parte, inceputul anului viitor va fi un test pentru autoritatile centrale”, considera brokerul.
Singurul lucru necesar din partea autoritatilor este ca bugetul de anul viitor sa fie unul echilibrat, care sa nu genereze cresterea datoriei publice. Autoritatile trebuie sa tina cont ca anul viitor investitorii autohtoni, cat si cei straini se vor desparti mai greu de cash-ul disponibil, iar finantarea deficitului se va face la costuri foarte mari.
Pentru a reusi sustenabilitatea fluxurilor in cadrul contului de capital, bugetul de anul viitor trebuie sa fie un factor generator de echilibru, si nu unul care sa suplimenteze datoria publica, si, mult mai important pentru termen scurt, sarcina datoriei publice.
“O politica care sa nu adauge greutati suplimentare in indeplinirea serviciului datoriei publice va reusi sa minimeze pericolele unei devalorizari a monedei nationale, cu efecte benefice mai departe in mediul economic”, sustine Andrei Ciubotaru.
El este de parere ca o astfel de politica va mentine cresterea economica de anul viitor in limitele sustenabilitatii, pericolul de re-inflamare a inflatiei fiind mult mai redus datorita prabusirii preturilor intregii categorii de marfuri.
O crestere economica de 3-4% din PIB se va resimti pozitiv inclusiv in evolutia cotatiilor la BVB, unde in momentul de fata este inclusa in pret o recesiune economica la nivel global, conchide Ciubotaru.