Ce se intampla cu adevarat in Grecia si la ce ne putem astepta

Recesiunea economica de pe plan mondial si-a cunoscut inceputurile in criza creditelor ipotecare din Statele Unite ale Americii, care s-a propagat rapid la nivelul tuturor statelor si a intregului sistem bancar, culminand cu falimentul cunoscutei banci de investitii Lehman Brothers.

Ulterior, bancile centrale au fost nevoite sa pompeze sume uriase de bani pentru a salva alti giganti financiari, precum cunoscutul asigurator AIG.

Dificultatile nu s-au oprit aici si, rand pe rand, majoritatea economiilor din Europa, inclusiv Germania, Franta sau Austria, au intrat in recesiune in 2009, singura tara care a reusit sa inregistreze crestere economica anul trecut fiind Polonia.

Pe masura ce recesiunea s-a instalat confortabil in toate tarile populatia si companiile au fost puternic afectate, consumul s-a prabusit, iar profiturile s-au topit rapid. Astfel, de la o criza a sectorului financiar-bancar privat s-a ajuns la o criza publica a statelor care nu au mai putut sa isi incaseze veniturile si au cheltuit prea mult, cel mai discutat caz fiind cel al Greciei.

“Guvernele din intreaga lume s-au confruntat cu o dilema atunci cand au trebuit sa decida cum sa reactioneze in fata crizei economice. Recesiunea a insemnat mai putine venituri din impozite, ceea ce a atras un deficit bugetar, astfel incat unele tari au reactionat prin cresterea impozitelor. Cu toate acestea, cresterea obligatiilor fiscale poate avea si efecte negative - intensificand recesiunea prin diminuarea venitului persoanelor fizice sau a bugetului companiilor pentru investitii", explica Valentin Tic (foto), tax partner la KPMG Romania.

Grecia, membra a zonei euro, a fost primul stat care a intrat in criza deficitelor bugetare, dupa ce in 2009 a inregistrat un deficit de peste 12,7% din Produsul Intern Brut.

Vestea a zguduit pietele financiare si bursele europene, nivelul deficitului bugetar al Greciei fiind alarmant de ridicat in conditiile in care, ca membra a zonei euro, trebuie sa isi mentina deficitul la maxim 3% din PIB, potrivit criteriilor din Tratatul de la Maastricht.

"Pentru a pastra increderea in situatia financiara a statelor, deficitele bugetare din zona euro trebuie sa scada pana cel mai tarziu in 2011. Atat in Europa, cat si in intreaga lume, trebuie sa tragem invataminte din criza financiara pentru a face sistemul financiar mai rezistent", sustinea Jean-Claude Trichet (foto jos), presedintele Bancii Centrale Europene.

Nu numai atat, insa guvernul elen a mascat foarte mult timp deficitul, incercand sa il mentina in limita de 3%, lucru ce a suparat si mai mult autoritatile Comisiei Europene, dar si pe celelalte state membre ale zonei euro, in special Germania.