1 / 5

Dubla listare: O sabie cu doua taisuri

Listarea Fondului Proprietatea pe o bursa internationala este unul din proiectele pe termen lung ale Franklin Templeton, din pozitia de administrator. Dupa ce, initial, a fost vehiculata ideea listarii la Londra, Mark Mobius, presedintele executiv al Franklin Templeton, ia in calcul si varianta listarii pe o piata estica.

La momentul preluarii contractului de administrare a Fondului Proprietatea de catre Franklin Templeton, planurile de dubla listare a emitentului roman sunau bine pentru actorii unei piete dominata de apatie si interes scazut.

Insa, dupa eforturile Bursei de Valori Bucuresti de a oferi un cadru confortabil investitorilor straini pentru a investi in FP, cu conturi globale sau short selling si dupa dezamagirea asteptarilor optimiste privind „revolutia” pietei de capital, planul dublei listari incepe sa para tot mai putin potrivit in actualele conditii.

Valentin Ionescu, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, a declarat recent ca nu isi doreste listarea FP pe alta piata.

"Din punctul meu de vedere, nu vreau sa se intample o alta listare a Fondului Proprietatea, iar pentru asta am insistat sa se introduca mecanismele internationale", a declarat Ionescu.

Este aceasta dubla listare o sabie cu doua taisuri?

Razvan Pasol (foto), presedinte – director general al Intercapital Invest, sustine ca ambele variante au avantaje si dezavantaje.

„Cred ca este bine sa vedem Fondul Proprietatea listat si pe o piata internationala, pentru a creste vizibilitatea sa in randul investitorilor internationali. La randul sau, aceasta ar putea duce la o crestere a pretului pe actiune. In plus, listarea pe o piata externa face sens si din alte motive: pe de o parte emitentul are anvergura necesara pentru o listare duala, la BVB si pe alta bursa, iar pe de alta parte administratorul este unul international”, a explicat Pasol.

Desigur, exista si riscuri. Cel mai important este legat de lichiditatea Bursei de Valori Bucuresti, care este intr-o situatie destul de fragila acum si care ar putea fi afectata de mutarea unei parti a tranzactiilor pe o alta piata.

„Prin urmare, momentul unei asemenea listari internationale trebuie ales cu mare grija, pentru a nu rezulta in efecte negative mai mari decat cele pozitive. Un termen bun ar putea fi peste 2 sau 3 ani, de exemplu”, a mai spus Pasol.

Inapoi la articol

Setari Cookie-uri