Strateg pentru doua tari: Imobiliarele din Ungaria si Romania, in oglinda

Thierry Delvaux (foto) a revenit in Romania in vara acestui an, dupa plecarea lui Charles Krick de la conducerea Jones Lang LaSalle, avand in plan sa regandeasca strategia companiei, astfel incat sa devina cel mai important jucator din piata spatiilor de birouri, asa cum este si in alte capitale europene.

In luna octombrie, Jones Lang LaSalle anunta deja recrutarea lui Marius Scuta, fostul coordonator al departamentului de birouri al BNP Paribas Real Estate si al Sinzianei Zainea, fost agent in cadrul CB Richard Ellis, „planul de bataie” al lui Delvaux incepand sa prinda contur.

Din multe puncte de vedere, Romania si Ungaria sunt doua piete extrem de diferite, insa in ultimele 12 luni au urmat trasee similare, crede Delvaux. De exemplu, in timp ce pentru Ungaria sunt greu de gasit elementele culturale puternice, desi este vizibila influenta Austriei, Romania demonstreaza in mod categoric un temperament latin.

„Romanii au un pronuntat spirit de antreprenori si, cel putin in piata de retail, a fost interesant sa vezi cum multi retaileri au fost prezenti in Romania, inainte de a fi in Ungaria, sub forma de franciza. In Ungaria, francizele sunt inca destul de rare”, explica Thierry Delvaux, managing director Jones Lang LaSalle pentru Romania si Ungaria.

Atractivitatea Romaniei pentru investitii, combinata cu dependenta moderata de exporturi, a dat speranta ca efectele crizei la nivel mondial ar putea fi evitate, dar declinul investitiilor straine directe a contribuit la inghetul intregii piete de investitii. In plus, sectorul bancar este relativ slab si Romania are inca o dependenta puternica fata de finantarea externa.

„Este uimitoare lipsa de incredere a romanilor in moneda proprie si de aceea nu este surprinzator ca 60% din imprumuturile pentru persoane fizice au fost contractate in euro sau alte valute. Din pacate, aceasta crestere excesiva de credit in valuta straina a dus la un dezechilibru grav intern si la o depreciere brusca a leului”, este de parere Delvaux.

Pe de alta parte, atuci cand a fost lovita de criza mondiala, Ungaria deja se confrunta cu probleme interne majore, fiind una dintre tarile cele mai dependente de export din Europa Centrale si de Est (ECE) si avand, in acelasi timp, o economie bine apropiata de Europa de Vest, in special de Germania.

In plus, deficitului bugetar, de peste 9% in 2006, a scazut la 3,5% in acest an, insa cu aceasta ocazie a fost introdus un pachet de impozit auster, care a prejudiciat economiei. Din cauza acestui deficit ridicat si a unei rate relativ ridicata a inflatiei, banca centrala nu a avut alta alegere decat sa pastreze ratele dobanzilor ridicate pe moneda forint.

„Maghiarii au demonstrat o incredere mai mare in moneda lor, dar rata ridicata a dobanzii i-a impins pe multi sa contracteze imprumuturi intr-o moneda straina. Acest lucru a dus la o situatie similara cu cea din Romania, cu deprecierea abrupta a monedei, urmata de o stabilizare relativa, realizata prin cresterea ratelor dobanzilor in continuare”, explica managerul Jones Lang LaSalle.