E fix ora 13:30 si Madalin Niculeasa patrunde incet in restaurantul Collage de la Piata Victoriei, pe intrarea din coltul de la intersectia bulevardului Ion Mihalache cu Monetariei. Nu e inalt, are fata implinita si ochii sunt negri ca sprancenele sale groase. Are o camasa de culoare azurie si un costum casual care se potriveste cu cravata. In restaurantul care ocupa o casa veche fara etaj mai iau pranzul de afaceri, la o masa alaturata, seful unui operator telecom alaturi de unul dintre cei mai cunoscuti specialisti in branding din Romania. In rest, mesele din interiorul localului Collage, unul dintre putinele restaurante fusion din Bucuresti, sunt goale, semn ca terasa devine deja mai tentanta decat confortul si racoarea salii elegant mobilate.

Isi da sacoul jos, se aseaza pe canapeaua de piele si ramane in camasa bleu cu manecile suflecate. Le poarta asa dintotdeauna, sumecate, cum mai spun locuitorii din Dobrogea. Este forma lui de concentrare. “Cand imi indoi manecile, intru in transa, sunt la munca si asta e tot. Ma concentrez doar asupra activitatii care imi capteaza atentia in proportie de 100%. Cand raman scortos, cu sacoul pe mine si incep sa-mi frec barba, plutesc in lumea mea si atat, nu mai sunt prezent in locul respectiv”, povesteste avocatul Madalin Niculeasa. Cand are manecile suflecate, este pregatit de treaba, practic a inceput deja“razboiul”, cum spunea Winston Churchill.

In opinia sa, firmele mari de avocatura au adus foarte multe lucruri bune in lumea juridica, insa au scos in evidenta si lucruri artificiale, cum ar fi, de exemplu, sa fii scortos prin ipoteze de tipul “clientul te judeca daca nu ai camasa de o mie de euro”. “Eu nu am nicio problema sa ma imbrac mai relaxat la intalniri de business. De exemplu, am fost la tranzactii imbracat cu pulover alaturi de oameni de afaceri elvetieni sobri. Ei nu te judeca dupa ce porti, ci dupa ce scoti pe gura”, afirma Madalin Niculeasa, care evidentiaza comparatia simpla cu detaliile vestimentare cum criza financiara a generat cel mai bun lucru posibil pentru avocatura de business: nevoia clientului de a obtine valoare adaugata de la furnizorii de servicii, iar acest lucru poate fi obtinut doar daca ramai in contact direct cu clientul, daca ii cunosti nevoile, daca stii unde este sensibil sau daca ii anticipezi miscarile. “Cunoasterea clientului este fundamentala in avocatura de astazi. Am castigat clienti pentru o chestiune care poate parea banala: prin faptul ca au avut numarul meu de telefon in agenda lor. Daca primesti un SMS la 10 seara, potentialul client nu trebuie sa se simta jenat pentru ca te cauta la o ora tarzie. Nu inseamna ca trebuie fii la picioarele clientilor, ci doar sa reusesti sa creezi o stare de relaxare intre tine si acestia”.

Madalin Niculeasa este avocat cu peste 12 de ani de experienta in domeniu: 5 ani in cadrul casei de avocatura Zamfirescu Racoti Predoiu (ZRP) si 5 ani la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP). La cea de-a doua casa de avocatura a fost implicat in managementul societatii, a coordonat biroul de la Craiova, avand pozitia de partener. Avocatul Madalin Niculeasa a facut o intelegere cu el insusi si apoi cu angajatorii: “voi ramane in aceasta forma de exercitare a profesiei de avocat cat timp echilibrul intre avocatura si business nu se va rupe”. In ultimii ani a simtit ca talerul balantei a inclinat catre afaceri in detrimentul avocaturii, asa ca decis sa intre in antreprenoriat.

Trecerea in antreprenoriat nu a fost o decizie spontana, a pus in balanta toate elementele, iar apoi a pus pe picioare un boutique de avocatura specializat in litigii, taxe si aspecte de regulatory, sub numele Niculeasa Tax & Regulatory, care are acum 4 avocati.

In prezent, portofoliul sau de clienti este peste asteptarile initiale: companii mari din sectorul financiar, media, industria petroliera, un fond de investitii, o societate de cercetare medicala, etc. “Este cea mai agitata perioada pe care am avut-o de cand sunt avocat. Sunt curios unde se taie. Ma astept la o scadere oricand. Niculeasa Law Office a fost implicat de la litigii internationale la tranzactii de M&A, de la corespondenta cu Comisia Europeana pe aspecte de taxe pana la redactarea unor proiecte de legi in material achizitiilor publice sau a finantarilor activitatii politice spre exemplu. Pentru noi este un semnal clar ca nevoia de servicii juridice educate si cu valoare de business adaugata s-a impus in economia mondiala. Din ce in ce mai putini clienti cauta o umbrela sub care sa se ascunda. Valoarea adaugata a serviciilor juridice reprezinta tendinta in economie.”

“Eu sunt un litigator, un avocat reactiv”

Il intreb pe Madalin Niculeasa daca a luat pranzuri de business decisive in cariera sa de avocat. A avut mai degraba mese importante. “Cand spun mese, ma refer la discutii in jurul unui pahar de vin, cu discutii despre vacante si despre ce anume leaga doi avocati. Imi aduc aminte de o intalnire cu un client foarte important pe vremea cand eram partener. A fost una dintre cele mai constructive discutii si, la fel, am stat in jurul unui pahar de vin si am discutat despre lucruri simple. De altfel, este destul de greu ca o discutie la care particip sa ramana anosta si formala; de foarte multe ori duc discutiile in zone non-standard si atipice, aceasta si pentru a deslusi pe deplin potentialul respectivei discutii. Nici pe fond dar nici pe forma nu sunt un profesionist scortos si standard.” Ii place starea invecinata cu restaurantul, forma tihnita si relaxata a acestui spatiu pe care il asociaza mereu cu avocatura. Pentru ca avocatura ii place, de asemenea, datorita perspectivei momentului create de tihna si secunda ce precede o decizie importanta. “Poate sa fie o secunda, o zi sau un an, dar important este sa ai un interval de timp exclusiv al tau inainte de a lua o decizie, momentul in care te intalnesti cu tine insuti. Viata de business nu iti ofera mereu astfel de clipe, insa am cautat contextul sa am linistea perioadei in care sa ma gandesc exclusiv la strategia clientului. Ca societate, cred ca am pierdut deprinderea de a cauta starea de bine. Alergam dupa o multime de lucruri materiale, dar nu mai stim sa ne simtim bine. Or aceasta zona de confort vine si din tihna momentului.”

Fondatorul Niculeasa Tax & Regulatory afirma ca diferenta dintre un avocat specializat in litigii si un consultant nu este foarte mare. “Prin esenta mea, eu sunt un litigator, un avocat reactiv. Clientii au nevoie de avocati care sa se lupte pentru cauzele lor, care sa-i faca tranzactia, dar sa o si implementeze in acelasi timp, de un avocat care sa-i faca contractul, dar sa-l si apere in instanta”. Aceasta este o discutie veche in avocatura, dar lucrurile capata substanta in prezent: oamenii de business, antreprenori sau directori juridici, au nevoie de lucruri pragmatice.

Astfel, avocatul trebuie sa stie ce inseamna in mod efectiv cand, spre exemplu, o clauza de arbitraj este adaugata intr-un contract de tranzactie. Sunt lucruri simple care fac diferenta. Litigatorul este, in opinia lui Madalin Niculeasa, un avocat care “sta la firul ierbii” in permanenta. In schimb, mult mai greu se maturizeaza un avocat de litigii decat unul de consultanta. Astfel, cultura de business americana afirma ca un avocat de litigii se maturizeaza abia dupa 11-12 ani de experienta, in timp ce in Europa, inclusiv in Romania, un avocat bun de consultanta poate sa ajunga foarte bun dupa 8-10 ani. “In continuare, eu nu ma simt pe deplin matur. Voi avea de invatat si de experimentat pana la capatul traseului profesional. Este o comparatie foarte interesanta intre maturitate si infantilitate, privita din perspectiva creativitatii. Profesorul Beleiu de drept civil (n.red.: Gheorghe Beleiu, unul dintre cei mai apreciati specialisti in drept civil din Romania) din anul I de facultate spunea ca fara imaginatie nu ai ce cauta in drept. De mic am fost un copil matur si asezat. Imi stiam gandurile si drumurile, insa, pe de alta parte, nu mi-am pierdut inocenta de a ma lupta cu morile de vant prin creativitate. Nu-i raspund niciodata unui client ca nu se poate atunci cand imi descrie problema sa. Avem clientii pe care i-am castigat sau i-am pastrat si numai pentru aceasta deprindere – aceea de ajuta clientul, de a indoi dreptul astfel incat sa corespunda total sau partial intereselor clientului. Spre exemplu, faptul ca litigiul se poate introduce nu doar pentru hotararea judecatoreasca finala, ci si pentru tranzactia care se poate incheia. Aici multe lucruri au evoluat."

Se caracterizeaza ca un avocat dedicat clientului. Isi aminteste ca a avut un arbitraj international la Paris trei zile, de dimineata pana seara, cu audieri de martori si experti, iar la sfarsitul termenului, a fost incantat cand avocatul advers, “un francez ingamfat”, si intreg tribunalul, l-au felicitat pentru gradul de dedicare fata de client. “Daca la inceput, avocatul francez avea suficienta data atat de pozitia sa culturala si sociala cat si de pozitia clientului sau in respectivul arbitraj, la sfarsitul audierilor nu numai ca era indoit de pozitia clientului sau dar ne-a si transmis ca am fost foarte inspirati sa abordam cazul in alt fel.” “Ca om, nu e bine ca ma incarc foarte mult cu nevoile clientului, dar profesional este fundamental sa-ti pese de client. Pun mult suflet in profesie, sunt pasional si pasionat. Acesta este singurul lucru care te impinge in fata. Avocatura este o cursa de drum lung, nu un proces de 10-15 ani. Am in minte si in suflet o gramada de avocati care si-au pierdut pasiuna si au ramas cu renumele.”

Citeste si:

De asemenea, in opinia sa, cercetarea academica este definitorie in drept, iar avocatul de business ar trebui sa fie 90% tehnic si 10% business. “La noi s-a implementat ideea ca ar fi invers”, enunta Niculeasa, care recunoaste ca este fundamentalist in relatia cu clientii: nu ii place sa se joace cu conflictul de interese, sa intre, de exemplu, intr-un mandat doar pentru ca poate sa-l promoveze ulterior. “Sunt conservator in ceea ce priveste protejarea clientului, de a-l pune mai presus de toate." Cat despre compromisuri, simplul fapt ca a stat 11 ani in firmele mari, intr-o forma artificial agregata de avocatura, in opinia lui, este un compromis. “Eu am stiut ca avocatura este diferita inca din facultate: tehnica si nimic altceva. Desi experienta in firmele mari m-a ajutat, aceasta a fost o relatie bilaterala: am dat multe lucruri si am primit …nu stiu daca pe masura, dar pentru sinele meu a fost un compromis.”

Recunoaste ca a invatat lucruri de la Ion Nestor, Ana Diculescu (ambii, parteneri ai casei de avocatura NNDKP) ori Calin Zamfirescu (partener al casei de avocatrua Zamfirescu, Racoti&Partners) si, in plus, a admirat mereu starea de umilitate pe care o are Romeo Popescu in instanta “El se uita foarte rar in ochii judecatorilor in fata instantei, sta cu capul plecat, ceea ce denota o stare de umilitate care tradeaza respect, desi multi spun ca este un defect”, insa niciunul dintre acestia nu sunt un model pentru el. A cules de la fiecare cate ceva pentru a-si nuanta suficient de mult personalitatea, intrucat “nu poti sa faci litigii fara personalitate.” Pentru a deveni un avocat de litigii, este necesara o empatie reala cu clientul, nu doar o relatie de comunicare. Flacarile sunt mai mari intr-un litigiu, te vede clientul, multi vin dupa tine in instanta. Flacara e mai vie aici. “Ca litigator, sunt mai apropiat de americani, pentru ca ei au stilul de a ajuta clientul si de a-i fi aproape. Juridic- tehnic, sunt mai apropiat de englezii din arbitraj, unde ei sunt foarte meticulosi. Ca parte de business a avocaturii, sunt apropiat de francezi: putina cuantificare si multa emotie.”

“Creativitatea este obligatorie pentru un avocat”

In cariera sa de avocat Madalin Niculeasa a pierdut multe cazuri si pentru ca exista un decalaj intre curajul solutiei propuse de el si conservatorismul judecatorului. “Cred in continuare ca judecatorii ar trebui sa fie cu un pas inaintea societatii. Sunt convins ca intr-un orizont foarte scurt de timp judecatorii vor realiza responsabilitatea lor sociala si se vor egaliza lucrurile si in lumea juridica.” In plus, problemele clientilor sunt de asa natura incat nu pot fi standardizate si genereaza nevoia de creativitate din partea avocatilor.

Interviu cu avocatul Calin Zamfirescu, dupa 37 de ani in profesie: Bucuria castigarii unui proces e vie! O percepi cu toti porii

Interviu cu avocatul Calin Zamfirescu, dupa 37 de ani in profesie:...

Filosofia de avocat a lui Madalin Niculeasa se rezuma la faptul ca dreptul este indefinit. Atata timp cat poti sa coroborezi trei instituii din dreptul civil cu trei din materia fiscala, poti sa obtii orice solutie juridica. A refuzat, totusi, cazuri din considerente aparent banale: pentru ca nu reusit sa comunice cu clientul, spre exemplu. “Am avut clienti carora le-am pus clauze de comunicare, despre cum sa comunicam si ce fel de informatii sa-mi dea. Daca am senzatia ca un client imi ascunde informatii, n-am nicio mustrare sa intrerup relatia profesionala.” In opinia lui Niculeasa, antreprenorii mari au probleme de comunicare, iar miliardarilor le-a luat multa vreme sa inteleaga rolul avocatului de business. “In cazul marilor antreprenori, este o problema de cum au obtinut banii, din chestiuni brute in care nu aveai nevoie de un contract bine facut, astfel incat au fost socati cand au trecut dintr-o piata foarte putin educata spre una in care fiecare marja de profit conteaza.” In general, spune Niculeasa, multi manageri vad avocatul ca pe o persoana care sta intr-un colt si raspunde doar atunci cand este intrebat. “Din perspectiva mea, relatia avocat-antreprenor trebuie sa fie un parteneriat.”

Madalin Niculeasa are doua pasiuni in care investeste foarte mult timp: vinurile si echipa de fotbal Real Madrid. Viseaza la propriul magazin de vinuri si nu rateaza niciun meci al clubului madrilean de fotbal. A descoperit placerea vinului si de a se bucura cu adevarat de un pahar de vin in Elvetia. “Daca nu m-as fi facut avocat, ar fi trebui sa fiu viticultor, sa lucrez o bucata de pamant unde sa-mi produc vinul propriu”. Cel mai scump vin cumparat a costat 500 de euro. “Dar nu l-am platit eu, ci nevasta-mea. Eu sunt mai zgarcit. Nu cumpar un vin mai ieftin de 25 de lei.”

Clubul Real Madrid face parte din familia sa, practic isi stabileste ciclul vietii si evenimentele personale in functie de meciurile echipei din capitala Spaniei. Xabi Alonso ii place cel mai mult din echipa Real Madrid. “Este un jucator cu o pozitie speciala in teren, sta intre cele doua linii: aparare si mijloc. Nu am ratat niciun meci al Real Madrid din ultimii 5 ani de zile si abia acum am constientizat rolul sau in echipa.” Ultima vacanta petrecuta in famlie a fost fabuloasa: a inceput in Delta Ronului, a continuat in Carcassonne si San Sebastian si s-a incheiat in Bordeaux. Cu o vara inainte a vizitat Taormina si Scotia, unde a stat intr-un castel.

Pe scurt, despre alte 7 teme discutate @Lunch Wall-Street.ro

Sfaturi pentru viitori avocati. “Am fost invitat de studentii de la facultate sa le vorbesc despre cariera de avocat. Le-am spus sa-si gaseasca zona de confort in viata profesionala. Daca isi vor gasi zona aceasta, nu va exista nicio piedica care sa fie prea mare pentru ei.”
Viiorul sau in avocatura. “Peste 5 ani ma vad in mod categoric in forma de avocatura in care sunt implicat. In general, avocatii nu stiu ce o sa faca peste 5-10 ani. Daca realizam un sondaj in randul avocatilor din firmele mari de avocatura, 80% spun ca nu stiu de ce lucreaza acolo. Mai rau e ca multi avocati care pleaca din formele mari de avocatura nu stiu nici macar retroactiv de ce au activat acolo. In opinia mea, avocatii sunt vulturi, nu stau in stol precum ciorile in numar mare."

Litigii: tendinte. “Litigiile au devenit o industrie, iar acum este la moda pentru firmele mari sa-si faca departamente specializate, iar pentru avocati sa spuna ca sunt litigatori. In primul rand, este o chestiune care tine de bani si de criza economica. Litigiile reprezinta un sector al avocaturii cu fluctuatii putine. Omul, prin natura sa, este o fiinta conflictuala, iar acomodarea intereselor nu este usoara. In al doilea rand, vorbim despre nevoia de a arata clientului ca exista si abordarea pragmatica, la firul ierbii, ca implementezi solutia pana la capat. In Bucuresti sunt 8000 de avocati, 500 sunt de consultanta reala, iar restul sunt avocati litigatori, insa multora, avocatilor de scara, li se intampla sa mearga in fata judecatorului pregatindu-si dosarul pe scarile tribunalului.”

Despre restaurante. “Imi place foarte mult starea cauzata de un restaurant bun. Din pacate, in ciuda numarului mare de restaurante, nu sunt foarte multe care sa-mi placa. Vara trecuta am fost la San Sebastian, unde am mancat in trei restaurante cu bucatarie moleculara , iar acesta (n.red.: Collage) este unul dintre putinele din Bucuresti cu bucatarie fusion. Eu nu-i vad un viitor mare bucatariei moleculare, desi imi place foarte mult. Ii lipseste sufletul.“
Despre sine. “Sunt o persoana dificila cu toata lumea, cer mult chiar si de la mine. Sunt exagerat de riguros uneori. Sunt exagerat de onest aceasta si pentru ca altfel ar trebui sa ies din zona mea de confort, ceea ce nu-mi doresc."

Despre citit. “Cititul este un front de lupta nou pentru mine. Sunt putine zilele in care nu ma trezesc la 6 si jumatate si sa nu citesc cel putin o ora. Cititul face parte din zona mea de confort mental si spiritual. Le-am recomandat colegilor “Despre China”, de Henry Kissinger si “Parabolele lui Iisus”, de Andrei Plesu. Cartea lui Plesu este fantastica, geniala si iti rezolva multe probleme. “Despre China”, mai slaba decat “Diplomatia”, este o carte de marketing, si am fost un pic dezamagit. Fara indoiala, cititul este unul din elementele care m-a ajutat sa ajung in zona mea de confort. Cititul acela constructiv – adica acela care-ti permite sa te si gandesti la ce citesti – alaturi de Ioana si Maria (n.red.: sotia si fiica lui Madalin Niculeasa) m-au definitivat uman si chiar profesional.”

Fotografiile au fost realizate de Mircea Dragos (fotografii-profesionale.ro).


Nota de plata

Piept de rata prajit - 96 lei
Tagliolini cu fructe de mare - 48 lei
Foie gras afumat - 74 lei
Limonada - 12 lei
Apa plata - 65 lei
Davino Ceptura alb - 22 lei
Davino Ceptura rose - 22 lei

Total - 335 lei