6 Iulie 2011
Vacanta in vie: Topul celor mai mari crame din tara
Daca in tari precum Franta, Italia, Spania sau Germania oenoturismul este un concept care functioneaza foarte bine, Romania se afla la inceput de drum, in ciuda potentialului existent. Marii producatori de vin au inceput insa sa faca pasi siguri in aceasta directie. Wall-Street.ro va prezinta un top al celor mai importante crame din tara, o alternativa la un concediu de odihna clasic.
Cramele Halewood
De asemenea, Halewood detine crame in regiunea Dealu Mare, in Urlati (Conacul Urlateanu – capacitate stocare 1.000 hl, 300 baricuri), Tohani (capacitate stocare 38.000 hl, 500 baricuri) si Valea Calugareasca (capacitate stocare 5.000 hl), un punct de lucru la Sebes, in Podisul Transilvaniei si altul in Cernavoda - Murfatlar. La acestea se adauga Pivnitele Rhein localizate in Azuga, jud. Prahova, unde se produce, fara intrerupere de-a lungul timpului, vinul spumant dupa metoda traditionala (metoda Champenoise). Pivnitele Rhein au o capacitate anuala de 1 milion de butelii.
Investitia in crame si suprafete viticole este de peste 7 milioane de euro, potrivit Adrianei Grecu, marketing&export director Cramele Halewood.
Vinurile Halewood sunt obtinute dintr-o paleta de soiuri de struguri: soiuri internationale precum Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Riesling, Sangiovese, Viognier, Shiraz, dar si din soiuri autohtone precum Feteasca Neagra, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Tamaioasa Romaneasca.
Totodata, compania produce si vin din struguri ecologici certificati, detinand 57 ha de vie ecologica in Cernavoda – Murfatlar.
Din anul 2000, Halewood le ofera turistilor posibilitatea de a vizita o crama functionala, la Conacul Urlateanu 1922. In plus, pivnitele Rhein&CIE Azuga 1892 si-au deschis portile in anul 2002.
In cadrul Pivnitelor Rhein&CIE Azuga 1892 se afla Pensiunea Rhein, de 3 stele, care dispune de 15 camere de oaspeti denumite dupa soiuri de vin: Riesling, Chardonnay, Pinot Noir, Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon. Pretul unei camere este cuprins intre 95 lei si 125 lei.
De asemenea, turistii pot beneficia de un restaurant cu 2 saloane cu capacitate de servire a mesei de 90 de persoane, sali de degustare, un mic muzeu, un magazin de vinuri si facilitati de agrement precum teren de badminton si volei, tenis de masa, biciclete, foisor cu doua zone de barbeque.
Anual Pivnitele Rhein sunt vizitate de peste 14.000 de turisti, cele mai multe solicitari existand in perioadele aprilie – septembrie si decembrie – februarie.
Murfatlar
Un vin vechi din vinoteca Murfatlar poate ajunge si la 1.000 euro. Aditional, pentru cei interesati de vinul vechi, exista gama Taina de Murfatlar, care cuprinde soiuri Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc din anii ’75, ’77, ’88, ’90, valoarea unei sticle fiind intre 150 si 300 de lei.
Anual sunt alocate vinotecii intre 70-80.000 delitri de vin.
Turistii pot vizita Crama Murfatlar pentru a vedea cum strugurii se transforma in vin, Muzeul Viei si Vinului, beneficiind totodata de degustare de vinuri, servirea unei mese cu preparate traditionale si un program artistic cu muzica folclorica romanesca.
Structurata pe doua etaje, Crama Murfatlar poate oferi 200 de locuri la mese pe fiecare nivel.
O degustare de vinuri Murfatlar – 5 probe (impreuna cu mere, paine, cascaval – elemente specifice degustarii) si apa minerala costa 6 euro, in timp ce o degustare a unor vinuri premium ale producatorului ajunge la 12 euro.
Murfatlar detine si un minihotel cu o capacitate de 6 camere duble, la nivel de trei stele, la pretul de 100 de lei/ camera.
Cotnari
In ultimii cinci ani, investitiile Cotnari depasesc 20 de milioane de euro. In acest an, compania a bugetat un plan investitional de 6,2 mil. euro, constand in infiintarea a 360 de hectare plantatii cu vie, achizitionarea de tractoare si masini de stropit, modernizarea capacitatii de depozitare a vinului.
Procesul de modernizare al cramelor este in faza finala, inlocuindu-se butoaiele cu inoxuri in opt din cele 15 hrube. Capacitate totala de stocare a combinatului este in jur de 2.000 de vagoane, respectiv 20 milioane de litri de vin.
Vinurile tinere, seci, vor fi depozitate in inoxuri, iar soiurile dulci, care necesita si maturare intre 6 luni si un an, vor sta in butoaie.
In podgorie sunt plantate doar soiuri romanesti: Grasa de Cotnari, Francusa, Feteasca alba si Tamaioasa Romaneasca, in proportii aproape egale, iar mai nou Feteasca Neagra si Busuioaca de Bohotin.
Productia de struguri se situeaza anual in jurul cifrei de 12 milioane de kilograme, iar cea de vin la 8 mil. litri.
Compania ofera turistilor interesati vizite ale combinatului, degustari a cate cinci probe si servirea unei mese (pranz sau cina). In weekend grupurile de turisti trebuie sa curpinda minim 40 de persoane, iar in timpul saptamanii intre 10 si 20 de persoane.
Pentru moment, Cotnari nu ofera facilitati de cazare, insa, pentru urmatorii ani, este planificata modernizarea in acest scop a domeniului de la Carjoaia.
Jidvei
Capacitatea totala de stocare a cramei Jidvei este in prezent de aproape 19 milioane litri.
Desi aceasta crama exista atunci cand compania a fost privatizata (1999), capacitatea de stocare se ridica atunci la aproximativ 10,1 milioane litri. Vasele cumparate in anul 2001 au crescut aceasta capacitate cu aproximativ 1,19 milioane litri, iar sala de fermentare adaugata in anii 2005-2006 - parte a unui proiect Sapard - a adus in plus inca 2 milioane litri. Ultima investitie de extindere a cramei, finalizata in anul 2010, a adaugat 5,3 milioane litri.
Aici se regasesc toate soiurile din podgorie, atat cele albe (Feteasca regala, Sauvignon blanc, Muscat ottonel, Riesling, Chardonnay, Pinot Gris, Feteasca alba, Traminer), cat si soiuri rosii (Merlot si Pinot noir). In crama de la Jidvei se gasesc doar vinuri linistite, vinurile spumante si vinars-ul apartinand de Crama Balcaciu.
Crama nu dispune de facilitati de cazare, degustarile si alte evenimente de acest gen fiind organizate, de obicei, la Castelul Ceteatea de Balta, aflat in apropierea Cramei Jidvei.
Cramele Recas
Peste 600 de hectare au fost replantate folosindu-se butasi din soiuri din Franta si Italia.
Turistii pot degusta vinuri ce se regasesc in peste 25 de tari : SUA, Canada, Anglia, Italia, Franta, Japonia, Coreea, Germania, Austria, Malaezia.
Programul vizitei poate cuprinde vizita in plantatia de vita de vie cu prezentarea tehnologiei de cultura, vizitarea complexului de vinificatie, a hrubelor si sesiune de degustare.
Sursa foto: Recaswine.ro