Atunci când vedem facturi mari la gaze și la curent, avem tendința să dăm vina pe furnizor, adică pe compania care a emis factura. Situația reală e însă diferită și unele dintre aceste companii riscă de fapt să se retragă de pe piață din cauză că înregistrează pierderi.
”Există o percepție greșită că, în această perioadă, furnizorii câștigă foarte mult. Din contră, în perioada în care prețurile pe piața en-gros sunt foarte mari, furnizorul este supus unei presiuni financiare suplimentare. În vremurile bune, într-un context obișnuit, furnizorul are o marjă de profit undeva la 5% din factură”, a explicat, într-un interviu wall-street.ro, Daniela Dărăban, executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
Din această cauză, unii furnizori au cerut ANRE să le retragă licența - altfel spus, au ieșit de pe piață. S-au aprobat 12 asemenea cereri de la furnizori de gaze doar până în luna noiembrie a anului trecut, clienții afectați fiind preluați, în asemenea situații, de furnizori de ultimă instanță. Un alt furnizor a anunțat chiar în martie că ar putea să se retragă, afectând consumatori din județele Cluj, Sălaj și Bistrița-Năsăud.
Citeste si:
De ce este atât de mic profitul furnizorilor
De ce este însă marja de profit atât de mică, atunci când facturile sunt atât de mari? ”Până când aduci pe piață un produs, există un întreg lanț în spate, exact la fel este și în cazul energiei. Pentru factura de energie electrică, în momentul de față, costul furnizorului cu achiziția mărfii, energia, ce plătește atunci când cumpără energie de pe piață, este între 50-60%. Apoi vin taxe, tarif de distribuție, de transport, cogenerare, TVA, accize – ele sunt diferite de la gaze naturale la energie – toate aceste taxe se regăsesc pe factura noastră. Marja furnizorului este de maxim 5% în vremurile bune. La factura de gaze, costul furnizorului cu achiziția mărfii, a gazelor, este undeva între 60-70% - la care apoi se adaugă toate taxele”.
Citeste si:
Cu acest 5% marjă de profit din factură, furnizorul își plătește costul de facturare, își ține angajații, face investițiile necesare în software, aplicații, relații cu clienții.
Daniela Dărăban, director executiv ACUE
Atunci când prețurile cresc, așa cum s-a întâmplat în ultimele luni, furnizorul are o presiune suplimentară. El trebuie să pună mult mai mulți bani la dispoziție pentru achiziția mărfii, adică a energiei. De aceea mulți furnizori mici de gaze naturale nu au supraviețuit în criza energiei. Din fericire, sistemul este organizat în așa fel încât să funcționeze și clienții lor să fie preluați de furnizori de ultimă instanță.
Citește și: Care vor fi prețurile maxime la curent și gaze de la 1 aprilie 2022 și până la 31 martie 2023
Problemele majore apar atunci când vrea să se retragă un furnizor mare, cu milioane de clienți - așa cum s-a întâmplat în Marea Britanie cu compania Bulb, care avea 1,5 milioane de clienți.
Citeste si:
Este mult mai dificil să asiguri cantitățile de energie necesare acoperirii unei cereri pe un portofoliu mai mare de clienți. Din fericire, în România nu s-a înregistrat această situație. Dar orice dezechilibru de pe piață va avea un impact negativ asupra consumatorului, avertizează Daniela Dărăban.
În ianuarie, mai erau pe piața cu amănuntul 57 de furnizori de gaze naturale, potrivit ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei).
Impactul principal vine din creșterea prețului la energie. Furnizorul e ultimul în lanț, cel pe care îl vedem cu numele pe factura de energie.
Daniela Dărăban, director executiv ACUE
Cum au apărut problemele furnizorilor de gaze și energie electrică
Problemele furnizorilor au venit din costuri suplimentare, pe care statul nu le-a recunoscut, dar și din compensarea greoaie de către stat a pierderilor suferite de furnizori.
Citeste si:
Astfel, autoritățile au decis un plafon la prețul de achiziție și un plafon la prețul final. Chiar dacă furnizorul cumpăra cu alt preț de pe piață, el avea un plafon iar diferența se recupera prin calcule făcute de ANRE și comunicate Ministerului Energiei, care apoi urma să facă plățile la furnizori. Doar că, din plafoanele stabilite, anumite costuri nu au fost recunoscute. Un exemplu: în sectorul de distribuție, tarifele de distribuție sunt diferite de la operator la operator, așa că furnizorul plătește un tarif diferit de la un distribuitor la altul. În funcție de modul în care statul a stabilit un plafon la prețul de achiziție și un alt plafon la prețul final, între cele 2 plafoane nu au încăput aceste tarife, explică Daniela Dărăban.
Noua ordonanță, care a intrat în vigoare de la 1 aprilie a clarificat totuși faptul că, din modul în care au fost stabilite plafoanele, anumite costuri nu au fost recunoscute. Statul român și-a asumat astfel că va acoperi pierderile furnizorilor.
Citeste si:
De asemenea, au apărut întârzieri la plățile care trebuiau făcute de statul român pentru compensare. În acest caz, furnizorul a facturat o sumă mai mică decât prețul real, iar diferența trebuia recuperată de la stat. După 5 luni de zile, la finalul lui martie, nivelul era de 20% plăți efectuate de autorități din totalul sumelor datorate companiilor, iar aceste întârzieri afectează cash-flow-ul la nivelul furnizorilor, a explicat Daniela Dărăban, director executiv ACUE, în interviul acordat wall-street.ro.
Federaţia Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie a fost constituită în scopul reprezentării, susţinerii şi apărării interesele membrilor săi în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele şi cu alte persoane juridice şi fizice. ACUE are 22 de membri, printre care se numără grupuri importante din domeniul energiei electrice și gazelor naturale: CEZ România, E.ON România, Societatea Energetică Electrica SA, ENEL România, ENGIE România, GAZ EST, cu o cifră totală de afaceri ce depășește 5,5 miliarde de euro pe an.
Citeste si:
Sursa foto: wall-street.ro
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
