13 August 2009
Top 6 industrii care au crescut pe timp de criza
In ciuda recesiunii, in Romania exista mai multe sectoare care au inregistrat o cadenta de crestere in primul semestru din 2009, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Wall-Street a analizat cele mai importante industrii din mediul de business autohton identificand sase piete cu un avans raportat in primele sase luni din acest an.
Industria locala de bauturi necarbonatate: +3%
“In Romania, consumul de bauturi racoritoare necarbonatate se ridica la aproximativ 10 l per Capita, un consum inca mic comparativ cu alte tari din Europa. Prin urmare, potentialul acestei piete este in continuare foarte mare, iar acest lucru se va observa in rezultatele vanzarilor companiilor care activeaza pe acest segment”, declara Shachar Shaine, presedintele United Romanian Breweries Bereprod (URBB)&Carlsrom Beverage.
Compania activeaza in industria locala de bauturi necarbonatate cu brandul Granini si detine in prezent o cota de piata de 7%.
Potrivit URBB, piata de profil s-a situat anul trecut la valoarea de 250 mil. euro, pentru 2009 compania estimand o usoara crestere, de maxim 3 %.
“Trendul la nivel mondial este consumul din ce in ce mai ridicat de produse sanatoase, naturale, fara coloranti. Romania nu face exceptie, consumatorii din tara noastra acorda la randul lor o atentie tot mai mare acestor aspecte”, spune Shaine.
Pentru primele sase luni ale acestui an, URBB a afisat o crestere a volumului de vanzari cu peste 50% fata de perioada similara a anului 2008 in segmentul bauturi necarbonatate.
“Ne asteptam la o crestere semnificativa pe segmentul de still drinks, pe care am intrat la inceputul anului 2008 cu marca Granini Racoarea Fructelor, un produs racoritor, fara conservanti si coloranti si cu un continut de fruct de minim 15%, cel mai mare din acest segment de pe piata din Romania. Marca Granini, prezenta pe piata bauturilor necarbonatate pe toate cele 3 segmente – suc 100%, nectar si still drink - si-a propus ca in urmatorii ani sa ocupe una din primele 3 pozitii pe piata de bauturi necarbonatate”, afirma presedintele URBB.
In opinia Mihaelei Burtoi, senior brand manager divizia JNSD Tymbark Maspex Romania, piata bauturilor racoritoare necarbonatate isi continua cresterea si in acest an, compania estimand pentru prima jumatate din 2009 un avans de aproximativ 10%. In plus, Tymbark preconizeaza mentinerea acestui procent de crestere si in a doua jumatate a anului.
In ceea ce priveste afacerile Tymbark, acestea au afisat o crestere de 13,9% in semestrul I fata de perioada similara din 2008, pe fondul lansarii de noi produse si sortimente, potrivit Mihaelei Burtoi.
La realizarea acestui articol au contribuit Alina Apetrei, Paula Alexandrescu, Laura Culita si Liviu Florea.
Asigurarile generale: +7,58%
Chiar daca primele aferente asigurarilor traditionale au scazut cu 1,98% in primul semestru, in timp ce asigurarile unit-linked au inregistrat un declin de 5,19%, piata autohtona a asigurarilor a fost sutinuta de avansul segmentului asigurarilor generale, potrivit publicatiei Sigma editata de Swiss Re.
Astfel, piata romaneasca de asigurari a crescut cu 5,55% in primul semestru al acestui an, pana la 4,67 miliarde lei, avansul de pe segmentul asigurarilor generale compensand declinul inregistrat de asigurarile de viata, potrivit datelor furnizate de catre CSA.
In acelasi timp, piata asigurarior generale a crescut cu 7,58% in primul semestru, in termeni nominali, iar segmentul asigurarilor de viata a scazut cu 2,7%, a precizat presedintele CSA, Angela Toncescu.
"Aceste evolutii s-au produs in conditiile in care primele aferente asigurarilor auto, produse care prin traditie domina structura pietei romanesti, au inregistrat o crestere de 7,31%, provenita din cresterea primelor la asigurarile Casco cu 1,03% si a primelor aferente clasei de asigurari de raspundere civia auto cu 17,55%", a spus Toncescu.
Cosmeticele: +10%
“Oamenii folosesc samponul in continuare si isi ingrijesc parul. Femeile seduc in continuare barbatii si sunt atente la aspectul fizic. Asadar, cu siguranta, daca ne uitam la femeile de pe strada, putem sa constatam ca, de exemplu, pentru produsele de machiaj si produsele de colorare a parului, consumul zilnic a ramas la acelasi nivel”, sustine Richard Matalon, country managing director L’Oreal Romania.
Printre tendintele observate in piata se numara orientarea spre branduri mai accesibile, in detrimentul brandurilor top premium si deschiderea consumatorilor spre promotii.
In primele sase luni ale anului, piata cosmeticelor si-a incetinit ritmul de crestere, de la 30% la 10%, declara Matalon, citand studii de piata. In plus, la nivelul intregului an, oficialul L’Oreal Romania se asteapta la un avans valoric al pietei de profil pana la 550 mil. euro, de la 500 mil. euro in anul precedent.
“Piata din Romania creste si, pentru protofoliul nostru de branduri, este o veste buna. Comertul modern - hipermaketuri, supermarketuri - este inca dinamic, datorita deschiderii de noi locatii si promotiilor. Produsele de machiaj ar putea creste mai mult daca ar fi mai accesibile consumatorilor, printr-o distributie mai extinsa”, explica Richard Matalon.
In primele sase luni ale anului, L’Oreal Romania a raportat o crestere a afacerilor de 5-10% comparativ cu aceeasi perioada din 2008 si isi propune sa atinga pragul de 10%, pana la finele lui 2009.
“Sunt segmente de piata unde am avut rezultate foarte bune in primele sase luni ale anului, datorita inovatiei care sta in spatele produselor pe care le-am lansat si activitatilor de promovare. De exemplu, pe piata produselor de ingrijire a parului, divizia de produse mass market din cadrul L’Oréal Romania inregistreaza o crestere dinamica, de peste 30%, potrivit studiilor. In ce priveste divizia de produse profesionale, brandul Kerastase, bazat pe tehnologie avansata, care propune tratamente profesionale pentru par, a inregistrat o crestere medie de 10%. In cadrul diviziei Cosmetica Activa, brandul la Roche-Posay, care propune produse de ingrijire a pielii, recomadate in toata lumea de medicii dermatologi, are o crestere de 25%”, declara Matalon.
La randul sau, Farmec Cluj-Napoca, cel mai mare producator autohton de cosmetice, a afisat o crestere a afacerilor de 13% pe piata interna, pana la 42,5 mil. lei, in primul semestru. Compania detine in prezent o cota cantitativa de 30,93% in categoria generala a produselor de ingrijire faciala, 26,69% pe segmentul cremelor de fata si o crestere de 15% a vanzarilor cantitative in categoria produselor de ingrijire corporala.
“Rezultatele pe care le-am inregistrat, in ciuda conditiilor dure de piata, se datoreaza faptului ca am corelat cat mai bine productia cu vanzarile, inca de la inceputul anului, si am asigurat o crestere a productivitatii in companie. In acelasi timp, am lansat anul acesta produse performante, care au atins obiectivele de vanzari”, declara Horea Turdean, director marketing-vanzari Farmec Cluj-Napoca.
De asemenea, afacerile Cosmetics Oriflame Romania, unul din cei mai importanti jucatori in industria locala a cosmeticelor, s-au situat in primele sase luni peste evolutia pietei, insa au fost influentate de fluctuatiile ratei de schimb, sustine Monica Tatoiu, directorul general al companiei.
“Este o perioada de consolidare si loializare a pietei initiale si o crestere peste asteptari de piete noi. Reintoarcerea la calitatea continuturilor, dincolo de promisiuni ce nu pot fi onorate inteligent face din consumatorul roman pe timp de criza un partener al jucatorilor seriosi pentru eliminarea imposturii pe acest segment”, spune Tatoiu.
Coaching-ul: +15-25%
“Din intalnirile pe care le-am avut cu diversi specialisti in coaching, a reiesit ca businessurile lor au inregistrat o crestere de circa 15% in primul semestru, fata aceeasi perioada din 2008. Situatia economica generala a favorizat cresterea cererii pentru coaching, pentru ca managerii trebuie sa faca fata mai multor probleme, pe care incearca sa le rezolve apeland la un specialist”, spune Horea Murgu, fost presedinte al Asociatiei Romane de Coaching.
In prezent, Murgu ocupa un post in consiliul director al organizatiei, fiind si coach freelancer.
“Cred ca piata de coaching ar fi putut inregistra o crestere mult mai importanta in primele sase luni, dar, deocamdata, oamenii nu inteleg pe deplin ce inseamna coachingul”, precizeaza Murgu.
Pe de alta parte, Mihaela Paduraru, coach in cadrul firmei Metasysteme Coaching, apreciaza ca piata de profil a avansat cu 20-25% in primele sase luni.
“Oamenii se afla in cautarea de solutii pentru a reusi pe o piata care nu mai creste de la sine. In primele sase luni, am lucrat cu manageri din diverse domenii, mai putin din farma, pentru ca in acest sector a fost foarte putin afectat de criza financiara”, afirma Paduraru.
Tarifele pe care le practica Metasysteme Coaching pornesc de la 100 de euro, in vreme ce Horia Murgu ajunge sa ceara si 200-250 de euro pentru o ora de coahing. In medie, furnizorii de coaching percep 200 de euro/ora livrata.
Potrivit celor doi specialisti in coaching, tarifele practicate pe piata au ramas neschimbate fata de sfarsitul anului trecut.
In ARC sunt inscrisi circa 60 de specialisti in coaching, care au o anumita atestare profesionala sau se afla in curs de atestare la una dintre grupurile internationale de profil, cum ar fi International Coaching Federation, International Association of Coaching , European Coaching Federation sau European Coaching Institute (prezenta si in Romania).
Serviciile medicale: 25-30%
Primele sase luni de criza ale anului par sa nu fi afectat afacerile operatorilor de servicii medicale private, asa cum arata rezultatele publicate recent de MedLife, Centrul Medical Unirea (CMU) si Medsana, jucatori de prim esalon de pe piata de profil. Situatia nu trebuie sa fie generalizata, atrage atentia Mihail Marcu, presedintele Consiliului de Administratie al MedLife. El spune ca prima jumatate a anului a fost o perioada propice pentru reasezarea pietei serviciilor medicale private, in sensul in care micii jucatori au suferit, in lipsa surselor de finantare, un declin al afacerilor care i-a scos pe multi din circuit, iar marii operatori au continuat sa isi consolideze afacerea, dar cu o mai mare prudenta fata de noile proiecte.
Sergiu Negut, directorul executiv al CMU, considera ca segmentul cel mai afectat de criza este cel al serviciilor rambursate de Casele de Asigurari de Sanatate, si mai ales cel al serviciilor de laborator si imagistica. “Sunt firme care au investit in laborator si imagistica anul trecut mizand pe o istorie de crestere neintrerupta a fondurilor caselor de asigurari. Terminarea perioadelor de gratie pentru echipamente coincide in aceste cazuri cu reducerea platilor de la casa, cu efect uneori dezasatruos pentru cash-flow-ul (fluxul de lichiditati – n. red.) acestor clinici”, explica Negut pentru Wall-Street.
Pentru executivul de la CMU, concluzia este clara: doar furnizorii de servicii medicale care au o componenta majoritara de venituri provenind din plati private (individuale sau corporative) pot rezista cu succes crizei. Asa cum arata si rezultatele marilor jucatori, segmentul de retail (pacienti care nu sunt abonati la clinica) atarna greu in incasarile clinicilor – acesta inseamna 60% din totalul MedLife si 30% din cel al CMU, iar tendinta este de continua crestere.
“Oamenii tind sa renunte, in conditii de criza, doar la serviciile de lux, la acele bunuri si servicii care confirma un statut si nu sunt neaparat o necesitate dar serviciile medicale nu se incadreaza in aceasta categorie si nimeni nu isi permite sa amane vizita la medic pana in momentul in care lucrurile se agraveaza”, considera Sergiu Negut, subliniind ca cea mai buna economie este o atitudine de prevenite in relatia cu propria sanatate. Cat despre abonamentele corporative (platite de companii pentru angajatii lor), abonamentele medicale continua sa fie un beneficiu extrasalarial important pentru angajati, mai ales ca pot fi si un stimulent in lipsa altora.
In aceste conditii, executivii marilor lanturi de clinici medicale estimeaza ca piata serviciilor private a crescut cu 20-30% in lei (10% in euro) comparativ cu 2008, pana la valoarea de circa 200 de milioane de euro, iar perspectivele pentru intreg anul indica un total de 430 de milioane de euro, ceea ce ar insemna un avans de 35% fata de anul trecut.
Tigaretele: +37%
Comparativ cu primele 6 luni din 2008, cresterea din punct de vedere al volumului de tigarete este de peste 10%, iar din punct de vedere valoric de peste 37%.
In ceea ce priveste evolutia cotelor de piata pe categorii, segmentele Prestige si Premium au inregistrat cresteri, iar Value si Base au raportat scaderi. Daca in prima jumatate a anului trecut segmentul premium reprezenta 35,4 % din piata tigaretelor, la finele lunii iunii din 2009 ponderea avansase la 38,1%.
In schimb, sectoarele inferioare ale pietei au raportat un declin sever in primele sase luni ale anului 2009, comparativ cu perioada similara din 2008: segmentul value de la 11.8, la 10.5%, iar sectorul base un declin de la 11.5%, la o cota de piata de 8.5%.
“Dupa cum se vede, piata tigaretelor este atipica, mai ales in aceasta perioada de criza. Cresc vanzarile pe segmentele scumpe, Premium si Prestige, si scad in categoria produselor ale caror preturi ar trebui sa fie (dar nu mai sunt) accesibile, Value si Base. Compresia pietei s-a accentuat, iar preturile din segmentele inferioare s-au apropiat si mai mult de preturile din segmentele superioare, din cauza structurii accizei totale si a accizei minime. Cu alte cuvinte, cine are bani fumeaza tigarete premium, cine nu, fumeaza contrabanda”, declara Gilda Lazar, director Corporate Affairs, JTI Romania.
Potrivit Gildei Lazar, cea mai grava consecinta a cresterilor de preturi la tigaretele din categoriile Value si Base e contrabanda. Ultimul studiu Novel dat publicitatii in luna mai arata ca aceasta a ajuns la aproape 23% din piata, fata de 18% la sfarsitul anului 2008.
In prezent, cele mai traficate branduri nu sunt Kent sau Marlboro, ci Ronson, Marble, Plugarul, Viceroy, Monte Carlo, More, Fast, Capital. Potrivit aceluiasi studiu, cei mai multi fumatori de tigarete de contrabanda sunt barbati de peste 55 ani, cu venituri mici si care provin din mediul rural.
“De la inceputul anului, s-a remarcat un apetit mai mare pentru aceste produse din partea persoanelor mai tinere, din cauza scaderii puterii de cumparare, in paralel cu cresterea preturilor tigaretelor legale”, explica Gilda Lazar.
Totodata, Peter Imre, director Corporate Affairs Philip Morris Romania si Bulgaria, declara ca momentan piata legala de tutun este in declin, fara sa asistam si la o scadere a consumului de tigarete. Diferenta se regaseste insa in comertul illicit, in contrabanda, care devine astfel un jucator important pe piata interna de tutun si care poate determina miscari ireversibile ale actorilor liciti, considera Imre.
”Dorinta noastra nu este sa vedem o crestere a vanzarii de marci cu preturi reduse in Romania, si nici o crestere a produselor ilegale si contrafacute vandute pe piata neagra. Pentru a fi eficiente, masurile fiscale trebuie sa fie insotite de implementarea unei serii de alte masuri complementare cum ar fi impozitarea egala a tuturor produselor din tutun, securizarea retelei de distributie si alte modalitati de combatere a vanzarilor ilicite”, declara Peter Imre.