18 Decembrie 2009
Deloitte: Privatul sa se implice in dezvoltarea infrastructurii, sa faca autostrazi
In contextul in care guverne din lumea intreaga elaboreaza planuri de stimulare menite sa relanseze cresterea economica, o pondere semnificativa de fonduri este alocata pentru proiecte de infrastructura publica. Nivelul respectiv este insa insuficient pentru necesarul global de infrastructura, potrivit unor rapoarte publicate de Deloitte.
Mai mult, analizele arata ca acest deficit ar putea fi din ce in ce mai dificil de acoperit, in conditiile in care recesiunea globala si restrictiile de pe piata creditarii au marcat dramatic mecanismele de finantare pentru proiecte de infrastructura.
Noile tendinte economice si impactul asupra finantarii pentru infrastructura, mai ales cu privire la proiectele de tip Parteneriat Public Privat (PPPs), se regasesc in rapoartele „Parteneriatul pentru valoare: Structurarea eficienta a Parteneriatelor Publice Private” si „Peisaj in schimbare pentru finantarea infrastructurii”.
Potrivit acestor rapoarte, deficitul de infrastructura poate fi acoperit doar daca sectorul public implementeaza metode inovatoare de finantare si solutii flexibile care sa se adapteze la mediul in schimbare.
„Intr-o tara emergenta cum este Romania, nevoia de infrastructura se resimte cu atat mai puternic”, subliniaza George Mucibabici (foto), presedinte Deloitte Romania
„In acelasi timp, fondurile publice disponibile pentru astfel de lucrari sunt mult mai mici. De mentionat ca termenul generic infrastructura nu se refera doar la transport, ci include o multitudine de facilitati de utilitate publica (sisteme de canalizare, de iluminat, de management al deseurilor, facilitati de divertisment, sport si petrecere a timpului liber, institutii de invatamant, spitale, inchisori, etc)”.
Ministerul Transporturilor isi propune sa dezvolte 2.000 de kilometri de autostrazi pana in 2013, in conditiile in care un kilometru de autostrada presupune investitii in jur de 5 milioane de euro. In acelasi timp, nevoia de infrastructura in alte domenii este la fel de mare, costurile totale fiind aproape imposibil de acoperit prin fonduri publice si europene.
„Se impune astfel alternativa finantarii in parteneriat cu sectorul privat, model care a avut rezultate remarcabile in intreaga lume”, continua George Mucibabici.
Initiativele de acest fel lansate recent in Romania (unele deja concretizate prin contracte) reprezinta un semnal pozitiv. “Putem enumera aici concesionarea Aeroportului Bacau, autostrada Bucuresti-Brasov, autostrada de centura a municipiului Bucuresti, proiectul parcarilor subterane din Bucuresti, proiectul NetCity sau proiectul de dezvoltare a zonei turistice Pestera Padina”, spune Mucibabici.
Potrivit Deloitte, in urmatorii cinci ani, infrastructura va cantari tot mai mult in deciziile investitorilor de stabilire a operatiunilor, iar restrictiile de pe piata de credit ingreuneaza activitatea de colectare a fondurilor necesare dezvoltarii proiectelor de infrastructura.
Noile tendinte economice si impactul asupra finantarii pentru infrastructura, mai ales cu privire la proiectele de tip Parteneriat Public Privat (PPPs), se regasesc in rapoartele „Parteneriatul pentru valoare: Structurarea eficienta a Parteneriatelor Publice Private” si „Peisaj in schimbare pentru finantarea infrastructurii”.
Potrivit acestor rapoarte, deficitul de infrastructura poate fi acoperit doar daca sectorul public implementeaza metode inovatoare de finantare si solutii flexibile care sa se adapteze la mediul in schimbare.
„Intr-o tara emergenta cum este Romania, nevoia de infrastructura se resimte cu atat mai puternic”, subliniaza George Mucibabici (foto), presedinte Deloitte Romania
„In acelasi timp, fondurile publice disponibile pentru astfel de lucrari sunt mult mai mici. De mentionat ca termenul generic infrastructura nu se refera doar la transport, ci include o multitudine de facilitati de utilitate publica (sisteme de canalizare, de iluminat, de management al deseurilor, facilitati de divertisment, sport si petrecere a timpului liber, institutii de invatamant, spitale, inchisori, etc)”.
Ministerul Transporturilor isi propune sa dezvolte 2.000 de kilometri de autostrazi pana in 2013, in conditiile in care un kilometru de autostrada presupune investitii in jur de 5 milioane de euro. In acelasi timp, nevoia de infrastructura in alte domenii este la fel de mare, costurile totale fiind aproape imposibil de acoperit prin fonduri publice si europene.
„Se impune astfel alternativa finantarii in parteneriat cu sectorul privat, model care a avut rezultate remarcabile in intreaga lume”, continua George Mucibabici.
Initiativele de acest fel lansate recent in Romania (unele deja concretizate prin contracte) reprezinta un semnal pozitiv. “Putem enumera aici concesionarea Aeroportului Bacau, autostrada Bucuresti-Brasov, autostrada de centura a municipiului Bucuresti, proiectul parcarilor subterane din Bucuresti, proiectul NetCity sau proiectul de dezvoltare a zonei turistice Pestera Padina”, spune Mucibabici.
Potrivit Deloitte, in urmatorii cinci ani, infrastructura va cantari tot mai mult in deciziile investitorilor de stabilire a operatiunilor, iar restrictiile de pe piata de credit ingreuneaza activitatea de colectare a fondurilor necesare dezvoltarii proiectelor de infrastructura.