Salvarea industriei textile, lohn-ul, pe cale de disparitie: in ce stadiu se afla al doilea exportator al tarii

Industria textila din Romania a atins apogeul dezvoltarii sub regimul comunist, cand era unul dintre principalele motoare de crestere ale tarii. Desi in prezent este al doilea exportator, cu articole in valoare de 5 miliarde euro trimise in afara granitelor in 2015, in ultimii 25 de ani, ea a suferit un declin. Acesta s-a tradus prin restrangerea marilor producatori romani si implicit a locurilor de munca oferite de acestea si prin disparitia unitatilor de materii prime. In schimb, un alt subsector al industriei usoare, productia de tip lohn, a profitat de aceasta criza si s-a dezvoltat, ajungand sa fie in prezent, principala cauza pentru care industria textila romaneasca supravietuieste.

Companiile internationale si marile branduri au profitat de conditiile avantajoase oferite de acest sistem si au inceput sa produca in tara noastra, pentru ca ulterior sa exporte in afara granitei, in prezent mai bine de 70% din productia totala manifestandu-se in lohn.

De cealalta parte, companiile care s-au axat doar pe productia proprie sunt foarte putine si insuficiente pentru a-si face loc in retailul romanesc, dominat de branduri straine. De exemplu, din randul celor mai mari companii producatoare de articole vestimentare din Romania foarte putine au productie proprie sau ofera produse integrate de creatie si realizare. In schimb, majoritatea lucreaza in lohn pentru brandurile de renume din lume, precum Hugo Boss, Louis Vuitton, Armani, Esprit, Pierre Cardin, Versace, Benetton, Zara, H&M si multi altii.

Scurta istorie a industriei textile romanesti

Industria textila romaneasca a inceput sa se dezvolte la mijlocul secolului XVIII, odata cu aparitia primelor manufacturi textile din Transilvania. Aceasta a continuat sa se extinda pana cand a atins un boom in perioada comunista, cand zeci de mii de angajati lucrau in industria usoara. Anii ‘90 au adus, odata cu Revolutia, si decaderea acestei industrii, din cauza faptului ca pana atunci marile fabrici apartinusera statului. Companiile care au supravietuit acestei perioade post-decembriste au fost, in mare parte, cu capital strain si tocmai acest fenomen a incurajat dezvoltarea sistemului de lohn.

Lohn-ul a functionat foarte bine in Romania timp de mai multi ani. Companiile straine, in mare parte cu actionariat grecesc, turcesc sau englezesc, deschideau fabrici de productie in toate orasele tarii, inclusiv in cele mici sau chiar in zonele rurale. Acestia beneficiau de adevarate avantaje competitive, precum investitii si cheltuieli mici sau forta de munca ieftina. Acest tip de procesare a condus treptat la scaderea productiei pe piata interna, care a avut de suferit si de pe urma disparitiei furnizorilor romani de materii prime.

Citeste si:
DIICOT: Din analize a rezultat profilul Alexandrei Macesanu
DIICOT anunta oficial ca din...
Citeste si:
15 remedii simple pentru durerile de urechi
15 remedii simple pentru...

Productia de tip lohn a continuat in acest ritm pana in 2005, cand, odata cu aderarea Chinei la Organizatia Mondiala a Comertului si inceputul crizei financiare, industria textila a primit o noua lovitura. In numai doi ani, 2008-2010, numarul angajatilor din segmentul confectiilor a scazut cu o treime, arata o analiza a Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Centru.

In schimb, tot in aceasta perioada a avut loc o restructurare a calitatii productiei si implicit, a brandurilor care produceau in Romania in sistem lohn, dupa cum afirma Mihai Pasculescu, presedintele Federatiei Patronale a Textilelor, Confectiilor si Pielariei (FEPAIUS), restructurare care s-a putut traduce printr-o evolutie a industriei textile.

Astfel, companiile romanesti au continuat sa produca in lohn, dar intr-un sistem diferit fata de cel dinainte de anii 2000. Mai exact, daca pana atunci strainii aduceau tot necesarul pentru productie, utilaje, masinarii, materiale, accesori, etichete si se foloseau doar de forta de munca foarte ieftina din tara noastra, in prezent acestia au renuntat la „turismul textilelor”, dupa cum a fost numit in industrie. Companiile aduc doar etichetele brandurilor pentru care produc si lasa la alegerea producatorilor autohtoni procurarea tesaturilor, a echipamentelor. Iar in acest fel, companiile executante incaseaza mult mai multi bani decat o faceau inainte, dat fiind faptul ca acest proces implica si costuri pentru serviciile adiacente, nu doar pentru mana de lucru romaneasca.

Citeste si:
România a cheltuit 5 miliarde de lei pentru combaterea pandemiei
România a cheltuit 5 miliarde...

Totodata, sistemul de lohn practicat in prezent in piata romaneasca incurajeaza si procesul de creatie al tiparelor si al tehnologiilor cerute de realizarea articolelor vestimentare. Pastrand proportiile, industria textila se afla in prezent in contextul in care are productie proprie, doar ca in final tot companiile straine beneficiaza de produsele companiilor romanesti. Acestea au autonomia de a-si contracta singure furnizorii de materiale, tesaturi, accesorii, dar sunt inca dependente de investitia strainilor, renuntand astfel la recunoasterea si aprecierea brandului si ramanand in anonimat pentru pietele externe.

Care sunt brandurile de renume mondial care produc in Romania

Presedintele FEPAIUS declara, intr-un interviu acordat wall-street.ro in urma cu cateva luni, ca nu exista brand mondial de renume care sa nu produca in Romania. Din cele 9.700 de societati comerciale care activeaza in industria textila, a confectiilor si a pielariei, 6.000 produc imbracaminte pentru branduri straine din intreaga lume, 1.900 alte confectii si textile, iar 2.000 produse de marochinarie. Printre acestea regasim atat branduri de mass-market, cat si premium sau chiar de lux, precum Zara, H&M, Gucci, Prada, Louis Vuitton, D&G, Miss Sixty, Furla, Tosca Blu, Benetton, Versace, Max Mara, Nero Giardini, Tod’s, Armani, Esprit, Pierre Cardin si multi altii.

O alta dovada a faptului ca sistemul de lohn a devenit mai mult un „semi-lohn” este faptul ca multe dintre companiile straine au inaugurat fabrici proprii de productie in Romania si apeleaza la externalizarea serviciilor doar atunci cand depasesc capacitatea de productie, printre acestea regasindu-se branduri precum Lacroix, Burberry sau Moncler.

Tendinta de a renunta la productia in lohn, daca nu total, macar partial, se observa si in randul companiilor autohtone competitive care au ales sa investeasca in departamente de creatie si servicii integrate. Un astfel de exemplu regasim în cazul companiei Pandora Prod, care in 2008 a decis sa renunte sa lucreze in lohn si s-a orientat catre produse integrate.

Citeste si:
O soluție pentru ieșirea din criza COVID: învestițiile în...
O soluție pentru ieșirea din...

De asemenea, Eurotex Company ofera, pe lânga productia propriu-zisa de 400.000 de articole, servicii de sourcing si development pentru materii prime, design integrat si logistica. Succesul firmei iesene a venit dupa ce a renuntat la productia de tip lohn în urma cu cativa ani si a ales sa se axeze doar pe cea proprie.

Anul trecut, industria textila a avut exporturi de 5,7 milioane euro, fiind al doilea exportator al Romaniei, dupa constructia de automobile de cea de piese de schimb. Dintre acestea, exporturile de articole de imbracaminte au fost de aproape 3 miliarde de euro, produsele din piele au fost peste 1,6 miliarde euro, iar alte confectii textile au reprezentat aproximativ 1,1 miliarde euro. Aceste exporturi reprezinta 70% din capacitatea totala de productie a tarii, restul fiind reprezentat de companiile autohtone.

Totodata, din primii 100 de exportatori cu capital autohnton ai tarii, 40 sunt din industria textila. In Romania mai exista aproximativ 9.700 de societati comerciale care activeaza in industria textila,a confectiilor si a pielariei, atat cu capital strain, cat si autohton, cu peste 250.000 de angajati. Dintr-acestea, aproape 6.000 produc imbracaminte, 1.900 confectii si textile si 2.000 marochinarie.

Sursa foto cover: Moreno Soppelsa / Shutterstock

Sursa foto: Rehan Qureshi / Shutterstock


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri