Dupa “capsunari” si “creiere”, o a treia categorie de romani se pregateste sa ingroase randurile emigrantilor - antreprenorii. Din cauza deselor modificari de legislatie dar si a relatiei tot mai greoaie cu autoritatile, tot mai putin romani se incumeta sa isi deschida un business, multi inchid si se gandesc sa o ia de la capat in alta tara, sau doar sa isi deschida o firma online in unul din statele care permit acest lucru. Si Romania ar putea deveni complet digitala in 3 ani, insa cu concursul autoritatilor care, deocamdata, nu fac nimic in acest sens.
Doar de la inceputul acestui an pana in prezent, au fosta aduse 120 de modificari Codului Fiscal, pe langa cele 97 care au intrat in vigoare la inceputul lui 2018.
“In primele 90 de zile din 2018, mediul de afaceri a fost obligat sa implementeze 217 noi reglementari care modifica sau completeaza Codul Fiscal, 97 chiar din prima zi a anului si alte 120 adoptate la distante foarte mici de timp, la care s-au adaugat modificari importante ale Codului de procedura fiscala si a legislatiei privind contributiile obligatorii. (...) Volumul modificarilor Codului Fiscal din primul trimestru al anului 2018 este cu 173% mai mare decat in primul trimestru al anului 2017, in conditiile in care anul trecut s-a inregistrat un record de modificari legislative fiscale”, a declarat presedintele Consiliului pentru IMM-uri, Florin Jianu.
Citeste si:
De asemenea, in primele 90 de zile ale acestui an, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 835 de acte normative, peste 45% din legile si ordonantele aprobate afectand direct si semnificativ intreprinderile, inclusiv IMM-urile.
Mai multe radieri, decat firme nou infiintate
Efectele imediate ale acestor schimbari, care au dus la cresterea fiscalitatii, a birocratiei, a cheltuielilor in general, se vad in datele statistice privind numarul de firme active in Romania si nivelul investitiilor realizate de acestea. Asadar, investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au scazut cu 3,17% in primele doua luni ale anului comparativ cu aceeasi perioada din 2017, societatile cu capital strain nou infiintate (848) au un capital social subscris in suma totala de peste 3,59 milioane dolari, in scadere cu 57,9% comparativ cu ianuarie-februarie 2017, iar in aceeasi perioada numarul suspendarilor, dizolvarilor, radierilor, insolventelor, inclusiv in randul societatilor cu participare straina la capital au fost mai mari decat cele din perioada similara a anului trecut.
Citeste si:
Astfel, in primele doua luni, a crescut cu 66,52% numarul suspendarilor, cu 74,21% numarul dizolvarilor si cu 28,07% cel al insolventelor.
In aceeasi perioada s-au infiintat 22.400 de firme, insa mai putine decat cele radiate, a precizat Jianu.
In aceste conditii, tot mai multi antreprenori analizeaza posibilitatea de a emigra sau de a-si inregistra firma in alt stat, mai prietenos din acest punct de vedere, unde, ulterior, sa si plateasca impozitele.
”Este incomparabil mai usor sa deschizi o firma in Estonia. Pentru a-ti face firma in Estonia nici nu trebuie sa te deplasezi undeva. Totul se face online, procedura este foarte simpla si nu dureaza mai mult de 20 de minute sa parcurgi intreaga procedura”, a explicat Florin Jianu.
Potrivit acestuia, Estonia are ca politica de stat atragerea a cat mai multor firme inregistrate electronic, respectiv 20 de milioane de companii pana in 2020.
Citeste si:
”Asta inseamna ca se platesc taxe, impozite cate guvernul estonian. Si va reamintesc ca Estonia are sub 2 milioane de locuitori”, a precizat Florin Jianu.
Acesta a amintit ca, in industria digitala, foarte multi intreprinzatori aleg alte sisteme legislative fiscale, care sunt mult mai potrivite domeniului de activitate, de exemplu Marea Britanie sau SUA.
Casele de marcat electronice, inutile fara informatizarea ANAF
Romania se afla foarte departe de aceste tari din punct de vedere al digitalizarii, insa decalajul ar putea fi recuperat rapid, daca ar exista vointa politica.
“Noi am propus un program care se numeste 'Romania digitala', finantat din fonduri europene, prin care care sa se digitalizeze toate IMM-urile din Romania. Avem modele din Franta sau Germania, care au implementat acest model. Pasii sunt foarte simpli: pe de o parte, componenta de digitalizare a mediului de afaceri, iar pe de alta parte digitalizarea ANAF si a institutiilor publice. Daca statul rezolva problema ANAF-ului si a institutiilor publice privind digitalizarea, in trei ani putem sa avem un stat integral digitalizat, atat in ceea ce priveste mediul de afaceri, cat si in ceea ce priveste mediul public. Asa rezolvam si evaziunea fiscala, practic tot. Tine de Guvern sa puna in practica un astfel de proiect, in acest moment", a mentionat Jianu.
Citeste si:
Insa el a reamintit faptul ca programul de informatizare a ANAF cu Banca Mondiala este blocat din cauza faptului ca autoritatile nu au facut nici un progres in aceasta directie. In aceste conditii, termenul dat comerciantilor pentru a se dota cu case de marcat electronice (vara lui 2018) probabil va fi amanat, sustine Jianu.
“Nu poti sa digitalizezi mediul privat fara sa faci o digitalizare a ANAF-ului. Cel mai clar exemplu este programul aproape pierdut cu Banca Mondiala, in care 90 de milioane de euro nu se regasesc in digitalizarea Fiscului. Am inteles ca Banca Mondiala vrea sa incheie acest program, pentru ca nu s-au facut pasi in ultimii doi ani in niciun fel. E un proces inutil sa creezi o digitalizare in mediul de afaceri fara sa ai o corespondenta in mediul public. De altfel, procesul acesta de digitalizare are si el o durata de viata. Daca impui astazi o casa de marcat, maine acea casa de marcat e perimata si nu-ti mai foloseste la nimic si ar trebui sa vii cu alte reglementari", a mai spus presedintele CNIPMMR.
Citeste si:
La randul sau, Liviu Rogojinaru, secretar general al CNIPMMR, a punctat ca nu trebuie uitat faptul ca Romania este o tara in care circa 50% dintre magazine inca "vand pe caiet".
"Ganditi-va ca noi traim intr-o tara in care cam 50% dintre magazine vand pe caiet. Problema mare este atunci cand te duci si spui: 'Hai sa-ti dau o casa de marcat performanta care face aia si aia', vin si spun: 'Nu aveti una d-aia bulgareasca de 100 de euro care mai mult nu merge decat merge?'", a spus Rogojinaru.
Lipsa digitalizarii scoate firmele din piata
Pe de alta parte, insa, reprezentantii Consiliului sustin ca, in lipsa digitalizarii, firmele raman in afara pietei, iar Romania in afara Europei.
“Cu totii traim timpuri istorice, pentru ca actuala perioada modifica profund toate componentele sociatetii. Asa cum capitalismul a facut trecerea de la carul cu boi la automobil, acum facem trecerea de la automobil la internet of things, la drone, la roboti, care vor schimba radical fata omenirii. Insa, din pacate (in Romania -n.r.), nu se sesizeaza suficient importanta acestor schimbari de mare amploare. (...) Problema digitalizarii este in primul rand o problema umana, pentru ca cel mai important lucru este ca oamenii sa inteleaga ce e digitalizarea, sa aiba cunostintele necesare, sa isi remodeleze capacitatile pentru a valorifica din timp marile oportunitati oferite de acest proces. Insa digitalizarea nu vine doar cu oportunitati, ci si cu amenintari, pentru ca cine nu tine pasul cu digitalizarea se elimina de pe piata muncii, a produselor, de pe piata serviciilor”, a explicat presedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
