Rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat la 8,9% în iulie, în creştere de la 8,6% luna precedentă, în timp ce în Uniunea Europeană a urcat de la 9,6% la 9,8%, ţările membre cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei fiind Estonia, Letonia, Lituania, Cehia, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi România, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), relatează Agerpres.
Comparativ cu situaţia din iunie, rata anuală a inflaţiei a scăzut în şase state membre, a rămas stabilă în trei şi a crescut în 18 ţări membre. În România, rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 13% în iulie. În iulie 2021, rata anuală a inflaţiei în România era de 3,8%.
Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei în UE au fost înregistrate, luna trecută, în Estonia (23,2%), Letonia (21,3%), Lituania (20,9%), Cehia (17,3%), Bulgaria (14,9%), Ungaria (14,7%), Polonia (14,2%) şi România (13%). La polul opus, ţările membre UE cu o cea mai redusă inflaţie sunt Malta şi Franţa (ambele cu 6,8%) şi Finlanda (8%).
Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea energiei, unde s-a înregistrat o creştere de 4,02 puncte procentuale (pp), urmată de preţurile la alimente, alcool şi tutun, care au crescut cu 2,08 pp, servicii (1,60 pp) şi preţurile bunurilor industriale neenergetice, care au înregistrat un avans de 1,16 pp.
De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut şi ea de la 4,6% până la 5,1%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
BCE se aşteaptă la o rată a inflaţiei de 6,8% anul acesta, faţă de prognoza precedentă de 5,1%, în timp ce în 2023 şi 2024 inflaţia ar urma să se situeze la 3,5% şi, respectiv, 2,1%, peste ţinta de 2% avută în vedere de BCE.
Anterior, premierul Nicoale Ciucă anunțat că rectificarea bugetară este pozitivă şi se bazează pe o majorare a Produsului Intern Brut, respectiv o creştere de aproximativ 30 de miliarde de lei la bugetul general consolidat.
"Agenda de astăzi are în prim plan aprobarea rectificării bugetare, rectificare bugetară care este una pozitivă, bazându-se pe o majorare a PIB, discutăm de o creştere de aproximativ 30 miliarde de lei la bugetul consolidat. De asemenea, avem şi cifrele furnizate de către Institutul Naţional de Statistică pe primele 6 luni, care vin să confirme că măsurile pe care Guvernul le-a luat au reuşit să genereze o creştere a economiei româneşti în pofida crizelor pe care le traversăm şi a cheltuielilor neprevăzute generate atât de criza energetică, cât şi criza de securitate de la graniţa ţării noastre", a afirmat Nicolae Ciucă.
Premierul a precizat că din datele furnizate de la INS se poate observa "o creştere pe al doilea trimestru cu 5,3% faţă de perioada similară a anului 2021".
