Oficialii de la București au semnat, în sfârșit, un contract de import de gaze dintr-o altă țară decât Rusia, până acum singura noastră sursă. Vor fi însă suficiente gazele din Azerbaidjan în cazul în care Kremlinul închide complet robinetul?

Pe 3 februarie, Romgaz și Socar Trading, filiala companiei naționale petroliere din Azerbaidjan, au semnat un contract individual pentru un miliard de metri cubi de gaze. Acesta va intra în vigoare la 1 aprilie 2023 și va avea durata de un an.

Potrivit Romgaz, livrările vor fi făcute ”utilizând capacitățile de transport ale conductelor TAP, IGB, precum și ale sistemelor de transport ale Bulgariei și României”. Deci, practic, vom putea utiliza conectorul de gaze Grecia-Bulgaria, despre importanța căruia wall-street.ro a scris în repetate rânduri.

Acest interconector, inaugurat în toamna 2022, după multe amânări, a dat României posibilitatea să se lege la TAP, gazoductul care aduce în Europa gazele din Azerbaidjan. Oficialii de la București au purtat negocieri cu cei de la Baku și în trecut, dar până la operaționalizarea ICGB (sau IGB), țara noastră nu putea efectiv importa gaze naturale azere.

SURSA: www.tap-ag.com

Ce volum de gaze importăm din Rusia

Sunt însă suficiente gazele azere pentru a le înlocui pe cele rusești, al căror import a devenit extrem de problematic? Nu există date oficiale privind volumul de gaze pe care îl cumpărăm din Rusia, mai ales că se cumpără în general prin intermediari - Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi compania germană Wintershall.

Teoretic, în țara noastră intră zilnic cam 8-9 milioane de metri cubi de gaze (100% rusești), dintre care 3,5-4,5 milioane merg mai departe, în Ungaria. În ultima perioadă, dacă Kremlinul nu a închis robinetul, cum s-a mai întâmplat, invocându-se motive tehnice, am primit zilnic cam 4-4,5 milioane de metri cubi de gaze rusești. Pe an, asta înseamnă între 1,46 și 1,64 miliarde de metri cubi, semnificativ mai mult decât ne vor livra azerii.

De asemenea, o altă problemă este capacitatea ICGB. Momentan, interconectorul Grecia-Bulgaria e limitat la 3 miliarde de metri cubi pe an, dar se preconizează că va fi extins la 5 miliarde.

Cum ar putea fi suplinită diferența între gazele rusești și cele azere

Vestea bună este însă că diferența dintre livrările de gaze din Azerbaidjan și necesarul României ar putea fi acoperită de producția Black Sea Oil&Gas. Aceasta va aduce, practic, jumătate de miliard de metri cubi de gaze în plus față de 2022. De asemenea, în primul trimestru al acestui Romgaz ar trebui să introducă în producție 6 sonde noi la Snagov, care vor mai adăuga 0,6 milioane de metri cubi pe zi – deci ar mai putea adăuga încă aproximativ 150 milioane de metri cubi în 2023.

O altă veste care doar pare bună este aceea că a scăzut cererea. Astfel, în august-noiembrie 2022, consumul a fost cu 30% mai mic față de anul trecut, conform Agerpres. Nu e însă o veste bună fiindcă o mare parte din scăderea cererii a fost cauzată de închiderea sau suspendarea activității unor întreprinderi - în primul rând Azomureș, care reprezenta chiar și 10% din consumul de gaze al României.

Un alt parametru important este cât gaz va mai rămâne în depozite la sfârșitul iernii 2022/2023. La ora actuală avem un ritm ridicat de extracție, în ciuda vremii blânde, și nivelul de înmagazinare a scăzut la 62% (date GIE). Dar, dacă nu intrăm în primăvară cu depozitele complet goale, ci la 20%, cum s-a întâmplat anul trecut, putem fi optimiști.

În concluzie, la limită, calculul guvernului de la București ar putea fi corecte și am putea face față situației în care, în 2023, nu mai primim niciun metru cub de gaz rusesc.

Sursa foto: ICGB.eu

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri