Începând din 18 august, livrările de gaze rusești către România au scăzut până la a deveni aproape nesemnificative. Cum acestea asigurau între 20 și 30 din necesarul țării noastre (în funcție de severitatea anotimpului rece), întrebarea care rezultă e simplă: ne putem descurca fără ele? Am încercat să găsim răspunsuri cu ajutorul Eugeniei Gușilov, directorul și fondatorul Romania Energy Center (ROEC), primul think-tank din țara noastră specializat în studii pe energie.

Cât de mult au scăzut livrările de gaze rusești către România

Să începem cu cifrele. În mod normal, în România intrau zilnic, pe la punctele de interconectare Negru Vodă-Kardam și Giurgiu-Ruse, 8-9 milioane de metri cubi de gaze naturale. Din acest volum, 4,5 milioane de metri cubi doar trec prin România, fiind exportate către Ungaria. Acestea sunt gaze rusești, care ajung în Turcia prin gazoductul TurkStream, apoi tranzitează Bulgaria (cu care Gazprom a rupt orice relație) și intră în țara noastră, de unde o parte ajung la vecinii maghiari.

Pe 18 august, acest volum s-a diminuat însă aproape la jumătate, pentru ca pe 19 să revină la 6,5 milioane de metri cubi. Dacă scădem cele 4,5 milioane care ajung în Ungaria, înseamnă că România mai importă, la acest moment, cel mult 2 milioane de metri cubi de gaz rusesc pe zi - în vreme ce, până la 18 august, importurile erau aproape duble și puteau ajunge chiar și la peste 9 milioane de metri cubi pe zi, cum s-a întâmplat în iulie. Ce s-a întâmplat? Și ce consecințe va avea această situație?

Retail jobs

Sursa: Transgaz

Își pedepsește Gazprom ”copiii”?

”Problema la noi este că nu avem contract de stat, adică nu e statul cel care importă, ci companiile comerciale. Eu cred că e o chestiune de de timp și era de așteptat, pentru că atâta timp cât am văzut sistarea furnizării gazului în țările din jurul nostru, era o chestiune de timp până când să ni se întâmple și nouă . Noi nu suntem o insulă, nu avem statut special pentru ruși, nici vorbă”, spune Eugenia Gușilov.

Mai mult, nu e neapărat vorba de o ”pedepsire” a României, așa cum s-a întâmplat cu Germania când rușii au redus livrările prin Nord Stream 1. În ultima perioadă, explică directorul ROEC, Gazprom și-a pedepsit propriile subsidiare. În replică la sancțiunile occidentale, gigantul rus a venit cu contra-sancțiuni care au vizat chiar propriile filiale din Europa. Practic, a refuzat să mai facă afaceri cu aceste joint venture-uri care intermediau, în general, relația contractuală pentru importul de gaze rusești. Or și importurile în România se fac tot prin companii similare – Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi compania germană Wintershall.

Citeste si:
Ajutorul SUA pentru Ucraina sporeşte riscul unei confruntări cu...
Noul ajutor al SUA pentru...

Citește și: Gazprom încearcă să crească prețul gazelor chiar și prin comunicate de presă

Reprezentanții Transgaz dau asigurări că nu s-au sistat importurile, ci e doar o fluctuație, din cauză că nu a fost cerere. Bursa a reacționat însă rapid: prețul DayAhead a sărit de la 854 de lei, pe 17 august, la peste 1.000 de lei, iar ForwardWeek, de la 850 la 964 de lei. Deci cerere pare să existe.

Sursa: Bursa Română de Mărfuri

Gazele, bățul și morcovul Kremlinului

Aproape simultan cu problemele noastre, noul guvern de la Sofia încearcă să negocieze reluarea livrărilor de gaze rusești. Fostul premier, Kiril Petkov, sub care vecinilor li s-a închis robinetul de gaze, era absolvent de Harvard și susținător al cauzei Ucrainei. Cel nou, Galab Donev, a fost consilierul președintelui Radev, care nu își ascunde orientarea pro-Kremlin.

Citeste si:
Gazprom amenință Republica Moldova cu sistarea livrărilor de gaze
Gazprom amenință Republica...

Ministrul Energiei din cabinetul lui Donev a anunțat chiar pe 18 august că reluarea contractului cu Gazprom ar fi o variantă și că trebuie ”separat interesul economic de chestiunile politice”. Practic, pentru ruși gazele sunt bățul și morcovul în relația cu Bulgaria.

Sursa: ICGB.eu

Interconectorul de gaze fără gaze

Ce se întâmplă la Sofia este foarte important și pentru noi, deoarece una dintre alternativele la gazul rusesc ar fi fost gazul azer, care ar fi putut veni prin interconectorul Grecia-Bulgaria. Acesta a fost finalizat – dar prin ele nu trec gaze. ”Asta ține de autoritățile din Bulgaria, din Grecia, de faptul că ei trebuie să organizeze acel «open season» în care vin furnizorii, traderii, cei care ar fi interesați să aducă gaz, să-l importe prin conductă, să rezerve capacitate”, explică Eugenia Gușilov.

Citeste si:
Până la 20% reduceri și transport gratuit la unele comenzi online cora
Până la 20% reduceri și...

Dacă vor fi întârzieri în acest sens, ne vor afecta direct. Or, dacă bulgarii reușesc să negocieze cu Gazprom reluarea livrărilor, nu mai au de ce să se grăbească cu operaționalizarea interconectorului, iar pentru noi această opțiune va fi închisă.

Major russian gas pipelines to europe

De ce nu importăm LNG?

Este LNG, gazul natural lichefiat, o soluție pentru România, așa cum a fost temporar pentru vecinii bulgari după divorțul de Gazprom? Am puteam primi LNG fie prin terminalul grecesc, fie prin cel turcesc, fie prin cel croat. Însă directorul ROEC spune că Transgaz nu știa în primăvară cum să rezerve capacitatea la terminalele de import gaze naturale lichefiate din Grecia și căuta un consilier juridic în acest sens.

”Ei învață acum, din mers, Fiind la prima interacțiune de tipul ăsta, temerea mea e că s-ar putea să nu învățăm în timp util până la iarnă, până când chiar avem nevoie să vină aceste volume de gaz”, afirmă Eugenia Gușilov. ”Aș vrea să văd că începe un import, oricât de mic, chiar și cu titlu experimental, ca să învățăm cum se face treaba asta”.

Citeste si:
Ce se întâmplă dacă Rusia taie complet livrările de gaze în Europa
Ce se întâmplă dacă Rusia...

MarmaraEreğlisiLNG (24)

Iarna ne poate salva – dacă e ca vara

Fără gaz rusesc, gaz azer sau LNG, ce vom face la iarnă? Aici totul depinde de vreme. Dacă vom avea temperaturi foarte scăzute, consumul va fi mult mai mare și s-ar putea să nu ne ajungă. Dacă vom avea o iarnă blândă, s-ar putea să trecem, adică să ne ajungă ”la mustață” consideră Eugenia Gușilov.

”Este un un angrenaj foarte complex, multifațetat, în care sunt multe rotițe care și sunt rotițe de diferite naturi. Unele țin de decizia politică, altele țin de know-how tehnic – de începerea utilizării în «reverse-flow» sau să aducem gaz de la greci. Noi nu am mai făcut asta, s-ar putea să ne iasă anul ăsta sau nu.”

O veste bună este că Black Sea Oil and Gas a anunțat, tocmai în acest context, că va acționa urgent pentru a mări producția cu un milion de metri cubi pe zi. De asemenea, la începutul anului 2023 Romgaz ar trebui să introducă în producție 3 sonde noi la Coșereni, care vor mai adăuga 0,8 milioane de metri cubi pe zi.

Citeste si:
Milionarul care a inventat cubul Rubik: Inovația este un cuvânt...
Milionarul care a inventat...

Sursa: Facebook / Romgaz

De ce stocurile de gaze ar putea fi insuficiente

Cum stăm cu stocurile de gaze, care până la 1 noiembrie ar trebuie să fie la 80% din capacitate? Chiar înainte de reducerea livrărilor rusești eram la 67% iar autoritățile au fost timpul optimiste România s-a mișcat bine, spune Eugenia Gușilov, dar am avut un avantaj: am început ni de la 0, ci de la 700 de milioane de metri cubi deja înmagazinați când s-a reluat umplerea lor în aprilie. Vara s-a stocat cam jumătate din ce s-a produs, așa că umplerea a avansat cu circa 5% pe săptămână. Dar acum intrăm ”în etapa dificilă, în care pot să apară probleme”. De altfel, deja pe 18 august s-a înmagazinat cu 20% mai puțin, conform datelor Depogaz. Practic, conchide directorul ROEC, ”suntem pe muchie de cuțit”.

În urmă cu o săptămână, wall-street.ro avertiza asupra faptului că, deși suntem al doilea producător european de gaze naturale, avem o capacitate de înmagazinare destul de mică - doar 25% din necesarul României pe un an. Din această cauză nu avem flexibilitate și chiar dacă umplem complet stocurile, tot mai avem nevoie de importuri în sezonul rece.

Sursa: depogazploiesti.ro

Practic, vara consumul e mult mai mic decât producția și am putea stoca chiar mai mult – dar riscăm să ne trezim cu un excedent de gaze cu care nu avem ce face. Iarna, însă, consumul e mult mai mare ca producția, astfel că e nevoie să apelăm nu doar la gazele înmagazinate, ci și la importurile. Iar dacă importurile sunt problematice, așa cum se pare că va fi cazul la iarnă, există riscul ca stocurile să se dovedească insuficiente

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:

Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri F