Cum a schimbat invazia rusească a Ucrainei piața energiei în Europa și care vor fi urmările pentru România? O radiografie a situației ne este oferită de Eugenia Gusilov, directorul și fondatorul Romania Energy Center (ROEC), primul think-tank din țara noastră specializat în studii pe energie.

”Este o dinamică pe care nu am mai văzut-o pe piața din Europa. Ce vedem acum este o rupere, o desfacere a unor legături care au fost create și dezvoltate de decenii, începând din anii ‘60. Relații economice, de interdependență energetică, acum se desfac, se destramă. Nu toate odată, dar sunt niște relații ombilicale, de pildă în cazul Germaniei și Rusiei”, spune Eugenia Gusilov.

Germania plătește pentru prietenia cu Rusia

Vreme de decenii, Germania a fost cel mai important partener comercial al Rusiei. Politica de destindere a relațiilor cu estul inițiată în anii ‘60 de Willy Brandt a supraviețuit dispariției URSS, la ea adăugându-se un sentiment de vină colectivă a germanilor pentru atrocitățile celui de-al Doilea Război Mondial.

Ca urmare, un proiect ca Nord Stream 2 a fost susținut atât de social-democrați, cât și de creștin-democrați, cu toate că Statele Unite au declanșat un adevărat embargou din cauza sa. Germania a crezut însă că relația comercială cu Kremlinul va duce la ”civilizarea” acestuia – și practic a cultivat această dependență, al cărei preț îl plătește acum.

Vladimir Putin in Germany 9-10 April 2002-1

”Această arhitectură energetică care s-a construit timp de 6 decenii în Europa se desface și se reface. Anumite relații sunt pe cale de a fi distruse și altele se înfiripă. Germania, care discută cu Qatarul pentru contract pe termen lung de LNG, sunt discuții cu Israelul pentru importuri de gaze naturale din zăcămintele din Mediterana. Anumite state discută cu Arabia Saudită – nu știu dacă și România, dar Polonia discută – pentru a înlocui barilii rusești cu barili din Golf”, spune Eugenia Gusilov.

Este o restructurare a arhitecturii energetice europene. Este brutală, este dureroasă, unele state vor gestiona acest proces mai bine, altele mai puțin bine.

Eugenia Gusilov, director ROEC

În privința gazelor, statele europene încearcă să-și asigure rezervele până la începerea sezonului rece. România se mișcă mai ”încetișor”, adăugând cam 3% în fiecate săptămână în depozitele subterane de înmagazinare a gazelor. Ceea ce înseamnă că am putea chiar atinge 90% (față de 80%, cât e ținta) până la 1 noiembrie, dacă se menține ritmul actual de injectare. Iar dacă avem ghinionul unei ierni cu temperaturi scăzute, probabil vom fi în situația în care vom raționaliza și noi consumul, avertizează directorul Romania Energy Center.

Citește și: Noi reguli UE privind stocarea gazelor. Ce rezerve trebuie să aibă fiecare stat membru

Noua strategie a gazelor în Europa de sud-est

Există însă și vești foarte bune. Una dintre ele este finalizarea interconectorului Grecia-Bulgaria, care a fost amânat de multe ori. Acesta ar putea ajuta și România să se conecteze la gazoductele care fac legătura cu Azerbaidjanul sau, la nevoie, să importe gaze naturale lichefiate, regazificate în Grecia sau Turcia.

Citește și: Conducta care scapă Bulgaria de dependența de gazele rusești. De ce e importantă și pentru România

Foto. ICGB.eu

O a doua veste bună este legată tocmai de Grecia și Turcia. Ambele state ar trebui să finalizeze anul acesta câte un terminal plutitor pentru importul de LNG. Iar Turcia a anunțat că este dispusă să ofere acest terminal nou de regazificare (care ar fi al cincilea de care dispune țara) pentru a ajuta Uniunea Europeană. ”Practic, tot Europa de sud-est va beneficia - nu atât Grecia, cât poate Bulgaria, Moldova, poate România, în cazul în care anotimpul o va cere” , spune Eugenia Gusilov.

Și gazele din Azerbaidjan sunt o soluție parțială. S-a constatat că, chiar în contextul actual, fără să alimenteze Bulgaria, gazoductele care aduc acest gaz (TANAP și TAP) funcționează peste capacitate. Este vorba de o diferență în plus ce poate ajunge chiar la 3 miliarde de metri cubi în plus – adică necesarul Bulgariei, de exemplu. Or aceste lucru înseamnă că aceste gaze ar putea ajuta țările din sud-estul Europei, inclusiv România, care a purtat discuții oficiale cu Azerbaidjanul pe tema energiei în ultima perioadă.

Southern Gas Corridor

Practic, există deci o nouă arhitectură energetică regională în zona noastră. ”Discutăm, foarte interesant, despre conducta transbalcanică. Înainte veneau gaze din Rusia, tranzitau România, pentru a deservi Bulgaria, Turcia, Macedonia. Iar acum discutăm despre cum acest gaz natural lichefiat, după ce este regazificat, să vină în sens invers. Nu mai e nevoie de alte investiții, avem o infrastructură, e amortizată, putem să o folosim”, spune Eugenia Gusilov. În schimb, Rusia este nevoită să vândă gaze în China la prețuri dezavantajoase, după ce ani de zile a încercat să negocieze acest preț.

Statistic: Export value of fuel and energy products from Russia from 2015 to 2020, by source (in billion U.S. dollars) | Statista
Find more statistics at Statista

Europa trebuie să rupă dependența de țițeiul rusesc

În privința țițeiului, situația este și mai complexă, avertizează ea. Rusia este cel mai mare exportator mondial de țiței: poate exportă aproape 8 milioane de barili pe zi din cei 11 produși. Iar 60% din acest export ajungea, înainte de război, în Europa, care era piața numărul 1 înainte.

”Este dureros pentru noi, nu doar pentru ei. Avem o reconfigurare în sensul retragerii treptate a acestor barili care veneau în Europa și o redirecționare a lor către Asia. Iar în Europa, eu cred că acești barili rusești care se retrag vor fi înlocuiți de barili din țările de Golf, care înainte mergeau în Asia. Dar acum, țițeiul rusesc se vinde în Asia la un discount și de 30-40 de dolari, un discount foarte serios față de cotația de referință”, explică Eugenia Gusilov.

Citeste si:

    Citește și: Cum acoperă Occidentul costurile războiului lui Putin. SUA a importat mai mult petrol rusesc decât Ungaria chiar și după invazie

    Ce se va întâmpla în viitor? Piața europeană va deveni mai mult o piață de țiței deservită de ce se extrage în Marea Nordului, în Golf, și mai puțin de ce se extrage în Rusia. Dar, avertizează Eugenia Gusilov, e un proces extrem de spinos, de dificil și în care unele state au mai mult timp să gestioneze problema și altele mai puțin. De pildă Bulgaria a negociat până în 2024.

    Statistic: Share of Russian products in total oil and petroleum product imports in the European Union (EU) and the United Kingdom (UK) in 2020, by country | Statista
    Find more statistics at Statista

    ”Țiței mânjit de sânge”

    ”Europa de sud-est e foarte expusă. Gradul de dependență de importurile de țiței e foarte ridicat – 80%, 90%, chiar peste 100%. Noi, cu importuri de două treimi, suntem printre cele mai fericite țări. Problema aceasta de înlocuire a barililor rusești e și mai mare în regiunea noastră, noi eram piața de proximitate”, explică directorul ROEC.

    Citeste si:

      Citește și: Ce impact va avea embargoul UE asupra petrolului rusesc. Victoria Ungariei lui Orban

      Anul acesta, până la 31 decembrie, România are încă liber la cumpărat țiței și produse petroliere din Rusia. Problema se pune de la 1 ianuarie, spune Eugenia Gusilov, pentru că nu am negociat o derogare, așa cum au făcut Ungaria sau Bulgaria. ”Putem cumpăra chiar și o rezervă, dar e țiței mânjit de sânge. Cumpărătorii s-au dat deoparte, se tranzacționează mai ieftin ca în mod normal, deci poți să îți faci un stoc, dar cumva sabotează scopul pentru care e instituit acest embargou”, conchide ea.

      Sursa foto: Shutterstock

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Radu Pircă
      Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Internațional »


      Setari Cookie-uri