Uniunea Europeană a ajuns la un compromis privind embargoul asupra petrolului rusesc, după aproape o lună de negocieri. Ce înseamnă însă, efectiv, acest embargou, pe care președintele Consiliului European îl descrie drept ”presiunea maximă asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului”?
Practic, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au decis să interzică exportul de petrol și produse petroliere rusești către UE. Însă nu este vorba despre o interzicere completă sau imediată.
Principala excepție vizează petrolul trimis prin oleoducte, care în acest moment constituie practic o treime din exporturile Rusiei către Uniunea Europeană. Mai mult, inițial ar urma ca embargoul să se aplice doar petrolului și produselor petroliere venite pe cale maritimă din Rusia. El va fi extins progresiv, preconizându-se ca, la finalul anului 2022 să se ajungă la eliminarea a 90% din importurile europene de petrol rusesc.
De asemenea, normele privind aplicarea efectivă a deciziei vor fi adoptate doar pe 1 iunie, momentan fiind vorba doar de un acord al liderilor statelor Uniunii.
Citeste si:
”Prietenia”, conducta care aduce rivalitate în UE
De ce această excepție majoră privind petrolul venit prin gazoducte? Din cauza veto-ului Ungariei față de un embargou total, în condițiile în care țara vecină importă din Rusia aproape două treimi din necesarul său de petrol. Budapesta se aprovizionează prin conducta Drujba (”Prietenia”), cel mai lung oleoduct din lume, datând din perioada comunistă.
Și alte state deservite de acest oleoduct și cu o dependență ridicată de țițeiul rusesc, precum Republica Cehă și Slovacia, au cerut excepții. În schimb, Germania și Polonia au acceptat să renunțe voluntar la aprovizionarea cu petrol prin Drujba.
Public Domain, Link
În plus, Ungaria a obținut și dreptul de a obține petrol rusesc din alte surse dacă aprovizionarea prin Drujba ar fi blocată - de pildă din cauza unui ”accident” provocat de ostilitățile din Ucraina, țară pe care conducta o traversează. De asemenea, nu există o dată la care excepția oferită Ungariei să expire.
Citeste si:
Acordul european este o victorie pentru Budapesta, afirmă analiștii consultați de Politico, guvernul Orban primind practic tot ce a cerut. ”Am obținut exceptarea, familiile maghiare pot dormi liniștite la noapte”, a scris premierul Ungariei pe Facebook.
Cât de importante sunt pentru Rusia exporturile de petrol către UE
Deși se discută foarte mult despre gazul rusesc, în realitate, în privința exporturilor de energie petrolul este principala sursă de venit a Kremlinului. Potrivit cifrelor oficiale, în 2021 Rusia a obținut peste 110 miliarde dolari din exportul de petrol, alte 70 de miliarde din exportul de produse petroliere și doar 55,5 miliarde din exporturile de gaze naturale.
Ca volum, aproximativ jumătate din exporturile de țiței ale Rusiei sunt spre UE. Valoarea lor totală, dat fiind caracterul sensibil al acestui tip de contracte, este greu de estimat. Per total, în 2021 exporturile de energie ale Rusiei către UE au fost de circa 105 miliarde de dolari. Petrolul ar reprezenta cam jumătate din această valoare, deci ar fi vorba de peste 50 de miliarde de dolari. Valoarea totală a exporturilor Federației Ruse în 2021 a fost de aproximativ 400 de miliarde de dolari, deci și cu excepțiile impuse de Ungaria, ar fi vorba de 10% din valoarea exporturilor Kremlinului.
Citeste si:
Care va fi impactul embargoului asupra petrolului rusesc asupra europenilor
Pe de altă parte, în condițiile în care petrolul rusesc este tranzacționat la circa 93 de dolari barilul față de peste 120 de dolari, la cât a ajuns cotația barilului Brent, excepțiile decise de liderii europeni ar putea duce la o distorsionare a pieței, scrie Financial Times.
De pildă, potrivit Euractiv, grupul maghiar MOL, ale cărui rafinării procesează petrol rusesc, a avut în martie o marjă de profit de aproape 35 de dolari pe baril – recordul ultimilor zece ani fiind de doar 9,3 dolari.
Find more statistics at Statista
Ca urmare, textul final al pachetului de sancțiuni la adresa Rusiei ar urma să includă o interdicție privind re-exportarea petrolului rusesc trimis prin oleoducte și a produselor petroliere rafinate din acesta. Însă și aceasta ar urma să se aplice progresiv.
Citeste si:
La aceasta se adaugă și faptul că Beijingul a relaxat restricțiile legate de COVID-19, astfel că va crește cererea de petrol a Chinei. Ca urmare, nu doar Rusia va suferi, ci și europenii, dat fiind că prețul carburanților se va mări în următoarea perioadă.
Find more statistics at Statista
Ce spun oficialii români
La începutul lunii mai, ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara că ”este vorba nu de un embargo, e vorba de phase out al ţiţeiului rusesc începând cu 31 decembrie sau 1 ianuarie sau, de asemenea, cu 2 luni mai mult, este vorba de produsele petroliere, benzina şi motorina. [...]. Nu se pune problema să nu fim pregătiţi sau să ne ia pe nepregătite".
Potrivit ministrului, producţia de ţiţei a României se cifrează în prezent la 30% din consumul naţional şi în general aceasta merge la rafinăria OMV Petrom de la Brazi. Rafinăria Petromidia este calibrată pe ţiţei Ural, care vine din Kazahstan şi Federaţia Rusă, sau pe alte tipuri de ţiţei care sunt asemănătoare. În ceea ce priveşte importurile, care acoperă 70% din consum, circa 30% e ţiţei rusesc şi 40% ţiţei kazah.
Citeste si:
Însă țițeiul kazah nu e chiar țiței kazah: fie că ajunge în Europa pe cale navală sau prin conducta Drujba, el este, în general, amestecat cu țiței rusesc. Ceea ce înseamnă că ar putea fi afectat de sancțiunile UE.
Întrebat ce alte alternative ar avea România pentru importurile de ţiţei, ministrul a menţionat statele membre ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), respectiv Kazahstan, Azerbaidjan, Arabia Saudită. Doar că, în momentul de față, aceste state par decise să nu crească producția de petrol.
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
