Până pe 21 iulie, Germania stă cu sufletul la gură, așteptând să vadă cum se va finaliza revizia tehnică a conductei Nord Stream 1. Miza ar putea fi chiar viitorul economiei țării – care a intrat deja în a doua etapă din cele 3 ale planului său de urgență privind gazele naturale.

Începând din 11 iulie, livrările de gaze ruseşti spre Germania sunt întrerupte timp de zece zile pentru lucrări de mentenanţă la gazoductul Nord Stream. O revizie care ar putea avea însă rezultate extrem de grave pentru economia țării, în condițiile în care Germania consumă în jur de 95 de miliarde de metri cubi de gaze anual – și aduce din Rusia prin Nord Stream 55 de miliarde de metri cubi de gaze în fiecare an.

21 iulie, ziua decisivă pentru Nord Stream

Deja, în luna iunie, Gazprom a redus livrările la 40%, invocând mai multe motive. Ar fi vorba, în primul rând, de o turbină trimisă companiei Siemens pentru reparații și care nu s-ar mai fi întors din ”service”. Printr-o coincidență uluitoare, în același timp autoritățile rusești au descoperit ”probleme tehnice” pe traseul gazoductului. Între timp, problema turbinei s-a rezolvat, făcându-se pentru ea chiar o derogare de la sancțiunile asupra Rusiei.

Nord Stream gas flows

”Toată lumea acum așteaptă cu mare nerăbdare să vadă ce se întâmplă după 21 iulie: dacă, după această perioadă programată de mentenanță, fluxul din Nord Stream 1 își revine, rămâne cum e acum sau nu își mai revine și scade și mai mult. Este un indicator care trebuie urmărit cu mare atenție, să fim ochii pe data de 21 iulie pentru a vedea cum arată fluxurile pe Nord Stream 1”, a explicat pentru wall-street.ro Eugenia Gusilov, directorul și fondatorul Romania Energy Center (ROEC), primul think-tank din țara noastră specializat în studii pe energie.

Iarna, pe muchie de cuțit

Ce se întâmplă dacă fluxurile de gaze nu revin la nivelul dinainte? În primul rând, prețul gazelor ar putea crește și mai mult. Iar Germania riscă să nu reușească să își finalizeze la timp programul de umplere a depozitelor de înmagazinare a gazelor așa cum își dorește UE – adică să ajungă la 80% din capacitate până la 1 noiembrie.

Citește și: Eugenia Gusilov, director ROEC: Trăim o restructurare a arhitecturii energetice europene

Cam o treime din consumul de gaz al Germaniei este reprezentat de industrie și circa 20%, de producția de energie. În cazul celei din urmă, guvernul de la Berlin caută deja soluții pentru un compromis conjunctural – respectiv, să înlocuiască temporar gazul cu cărbunele în producția de electricitate.

”E o decizie dureroasă, dar e necesară”, a spus ministrul german al economiei, Robert Habeck, care reprezintă Verzii în guvern. ”Altfel, la iarnă va fi pe muchie de cuțit”. Deja prețul energiei electrice pe termen scurt s-a dublat în Germania în prima zi a reviziei Nord Stream.

Statistic: Energy consumption of households in Germany 2020, by fuel (Thousand tons of oil equivalent) | Statista
Find more statistics at Statista

Consecințe grave pentru Germania

Iar consecințele pentru economia germană ar putea fi și mai grave. ”Întregi ramuri industriale sunt în pericol să se închidă definitiv din cauza crizei cazelor: industria aluminiului, cea a sticlei, cea chimică”, a avertizat șeful celei mai mari federații sindicale din Germania, citat de Bild.

În disperare de cauză, Germania a început construcția unui terminal LNG la Wilhelmshaven, cu o capacitate de circa 7,5 miliarde metri cubi pe an – adică 8,5% din necesarul țării. Terminalul ar trebui să fie gata în iarnă. Se vorbește deja și despre măsuri de urgență la nivelul consumatorilor casnici - reducerea temperaturii în apartamente pe timpul nopții, a temperaturii apei din piscinele publice sau a intensității iluminatului public.

Chemical pier WHV 1

Cum s-a ajuns aici? Germania a mizat pe faptul că dezvoltarea relațiilor comerciale cu Rusia va aduce schimbări și în plan politic la Kremlin iar acum, explică Eugenia Gusilov, ”Berlinul a avut parte de o deșteptare brutală la realitate”, după ce și-a cultivat singur dependența, care a dus la situația actuală.

Relația cu Rusia, susținută de toate guvernele germane

Un exemplu este cel al gazoductului Nord Stream 2. Considerat de guvernele germane extrem de important pentru a asigura aprovizionarea cu gaze naturale rusești, a fost permanent o sursă de conflicte. Atât SUA și Franța, cât și țările din estul și centrul Europei l-au văzut ca pe un mijloc de a face Germania dependentă de Kremlin, iar americanii au recurs chiar la sancțiuni. De altfel, proiectul a fost inițiat atunci când cancelar era Gerhard Schroeder, un apropiat al lui Vladimir Putin, cu interese în cadrul Gazprom și apoi și al Nord Stream. Nici Angela Merkel nu a stopat însă proiectul, ci l-a promovat, interesele ei politice fiind legate de landul unde urma urma să se afle terminalul german al magistralei de gaz.

Abia în februarie 2022 Germania a oprit construcția gazoductului, anunțând că proiectul va fi ”reexaminat” în urma crizei ucrainene.

Meeting with Federal Chancellor of Germany Angela Merkel4

”Rusia se răzbună și pedepsește Germania pentru sprijinul acordat Ucrainei prin energie, prin gaz. Pentru că Germania este legată peste măsură de Rusia când vine vorba de gaze naturale. Cumva Germania și-a săpat singură groapa și nu e ca și cum nu ar fi existat critici în acest sens”, spune Eugenia Gusilov.

Momentul perfect pentru o lovitură energetică a Rusiei

Pe de altă parte, Rusia realizează că tranziția energetică, renunțarea treptată la combustibilii fosili, înseamnă că va pierde piața europeană de gaz. Potrivit calculelor făcute de Centre for Research on Energy and Clean Air, în primele 100 de zile ale războiului din Ucraina UE a importat combustibili fosili rusești în valoare de 57 de miliarde de euro, valoare din care Germania a achitat peste 12 miliarde.

Citește și: Cum acoperă Occidentul costurile războiului lui Putin. SUA a importat mai mult petrol rusesc decât Ungaria chiar și după invazie

Însă, treptat, Europa e nevoită să renunțe la dependența de importurile din Rusia. Chiar și Germania vrea să apeleze, pe ultima sută de metri la LNG, pe care până acum l-a evitat fiindcă era mai scump decât gazul rusesc venit prin Nord Stream.

Ca urmare, spune Eugenia Gusilov, ”momentul în care Rusia poate să lovească, să facă cel mai mare rău economic este exact acesta: în 2022 și în 2023. Dacă oricum pierd piața europeană, ce mai contează pentru ei?”

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri