În ultimele săptămâni, autoritățile de la București au dat constant asigurări că depozitele de gaze ale României se umplu rapid și sunt la un nivel bun față de alte state europene. Cifrele arată însă că lucrurile sunt ceva mai complicate.

Stocurile de gaze ale României au trecut de un grad de umplere de 60% și ne îndreptăm spre 80%, ținta stabilită de la Bruxelles pentru 1 noiembrie. Am depășit astfel fără probleme obiectivul de a avea, la 1 septembrie, un grad de umplere de 57% și, dă asigurări ministrul Energiei Virgil Popescu, ”România nu va avea probleme cu necesarul de gaze pentru următoarea iarnă”.

Pe hârtie sună bine. Însă, în realitate, lucrurile sunt puțin mai complicate. Din 2 motive: în primul rând, de fapt nu stăm deloc bine comparativ cu alte state europene; în al doilea rând, am reușit să umplem 60% din cât?

Al doilea producător de gaze al UE, la coadă în materie de stocare

Conform datelor oficiale GIE (Gas Infrastructure Europe, asociația operatorilor de infrastructură de gaze naturale), pe 6 august gradul de umplere al depozitelor României era de 61,61%. Sub noi mai sunt doar Bulgaria, Letonia, Ungaria, Austria și Croația. Doar că, spre deosebire de noi, aceste țări nu se pot lăuda că sunt al doilea producător de gaze din UE – cu potențialul de a deveni chiar primul. Iar media UE era, la aceeași dată, de 71,5%.

În schimb, mult în fața noastră sunt state care nu produc nicio moleculă de gaz. Portugalia și-a umplut capacitățile de înmagazinare complet. Suedia trecuse pe 6 august de 90%, Franța – de 82%.

Ce capacitate de stocare a gazelor avem, de fapt

Pe de altă parte, am umplut 61% din cât? Care este capacitatea noastră totală de stocare a gazelor? GIE o calculează, pe baza datelor raportate de România, la 3,36 miliarde de metri cubi, împărțiți între doi operatori de înmagazinare, Depogaz și Depomureș. În funcție de această capacitate se calculează gradul de umplere.

La un consum anual de circa 13 miliarde de metri cubi, stocurile acoperă doar 25% din necesarul României. Estimările Transgaz arată că, ”la nivel național, statistic în ultimii 5 ani, raportul dintre volumul de gaze înmagazinat și consumul anual se situează în jurul valorii de 22%, la jumătatea clasamentului valorilor practicate în Europa.”

Cum între noiembrie 2022 și martie 2023 se estimează un consum de peste 7 miliarde de metri cubi, rezervele, la un grad de umplere de 100%, ar acoperi doar jumătate din acest consum. Pe de altă parte, pentru că avem o capacitate de stocare destul de mică, nu avem flexibilitate. Dacă înmagazinăm prea rapid un volum prea mare de gaze în depozite, riscăm apoi să nu avem o marjă de manevră. Ne-am trezi astfel în situația Rusiei, care nu are ce face cu producția sa de gaze și preferă să le ardă decât să scadă prețurile.

Dar, dacă înmagazinăm prea puțin, riscăm să ne trezim cu rezerve insuficiente. Mai ales că, în cazul unei situații de criză, autoritățile au sugerat că vor ajuta și Ungaria și Bulgaria (așa cum, de altfel, ne cere și Regulamentul european 1938/2017). Și Moldova ar fi dorit să apeleze la ajutorul nostru, pentru un depozit de 300 milioane de metri cubi.

Vara stocăm, dar iarna riscăm să epuizăm stocurile

Altfel spus, producția internă este constantă (în jur de 24 de milioane de metri cubi pe zi), dar consumul variază. Vara e mult mai mic decât producția și se ajunge astfel ca până la 70% din gazele extrase de România să se stocheze. Iarna, însă, consumul e mult mai mare ca producția, mergând până la 70 de milioane de metri cubi pe zi, astfel că e nevoie să apelăm la importuri și la gazele înmagazinate. Iar dacă importurile sunt problematice, așa cum e foarte probabil să se întâmple la iarnă, există riscul ca stocurile să se dovedească insuficiente

Citește și: Ce spun specialiștii despre o raționalizare a gazelor la iarnă

Dacă am avea o capacitate de stocare mai mare, am putea reduce această dependență de importuri. Pentru al doilea producător de gaze din UE, stăm însă slab la acest capitol.

Sursa: Comisia Europeană

De pildă, Țările de Jos, primul producător din Europa, au o capacitate de peste 4 ori mai mare ca a noastră, Austria are una aproape triplă, iar Ungaria – una dublă. Or capacitatea noastră de înmagazinare a gazelor ar putea crește la 4 miliarde de metri cubi abia în 2025, conform ministrului Energiei.

Sursa foto: Depogaz

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri