CEO-ul E.ON România a explicat de ce țara noastră, dar și Uniunea Europeană, nu pot renunța peste noapte la gazele naturale.

Semne de întrebare în jurul gazelor de import

”Am învățat, dar cam târziu, lecția că dacă folosim gaze de import, mai ales rusești, nu sunt produse în modul cel mai ecologic, și nu vrem să fim dependenți de astfel de importuri”, a spus Volker Raffel. Chiar dacă nu mai importăm gaze naturale din Rusia, ci din Qatar sau din SUA, rămân semne de întrebare privind modul lor de producere – de pildă, prin metode ca fracking – și nu vrem să fim dependenți de astfel de importuri.

”Nu vrem să importăm gaze, dar trebuie să le înlocuim”, a avertizat șeful E.ON România. În Germania, compania a început să dezvolte hidrogenul și biometanul cu proiecte mici. Scopul este acela de a se apropia de un ecosistem unde se folosesc gaze naturale, hidrogenul și biometan, fără a se exclude reciproc.

Doar că în Germania strategia hidrogenului a demarat acum 15 ani, în vreme ce în România încă este la nivelul de proiecte-pilot. În opinia CEO-ului E.ON, și România va putea folosi biometanul și hidrogenul pentru încălzire. ”Nu văd cum am putea înlocui toate centralele în 10 ani.” Compania pe care o conduce are, de altfel, primul proiect din țara noastră în acest sens și a testat cu succes folosirea unei combinații metan-hidrogen la aragaz.

De ce avem nevoie de investiții în gaze

”Dacă nu mai vrem să folosim gaze naturale, avem nevoie de investiții în rețelele electrice”, a afirmat Volker Raffel, pentru a putea susține atât consumul casnic – centrale electrice, plite electrice – cât și consumul din producția de hidrogen, de pildă.

”Investim mult mai mult decât investeam în trecut în fiecare an. Tranziția energetică e în curs, nu mai putem aștepta”, a spus el la Romanian International Gas Conference 2023. ”Dar avem nevoie de gaze. Să reducem importurile, dar nu producția de gaze în UE. Avem suficient loc pentru aceste gaze”. CEO-ul E.ON a susținut că România, care este al doilea producător de gaze din UE, nu are niciun motiv să nu investească în producția lor prin proiecte ca Neptun Deep, mai ales în condițiile în care există un control asupra modului în care se produc aceste gaze - de pildă, amprenta de carbon a acestor proiecte este redusă. Iar nevoia este evidentă, în condițiile în care consumul va crește, atât la consumatorii casnici, cât mai ales la cei non-casnici, fie că vorbim de platforme industriale sau de centralele electrice pe gaze care vor fi inaugurate.

Volker Raffel a subliniat însă că ”trebuie investit în locul potrivit, să nu facem investiții care nu au sens”. De exemplu, nu are sens să investim într-o infrastructură paralelă de transport pentru hidrogen și încă una pentru biometan, pentru că scumpirea se va vedea în factura consumatorul final. Nu putem plăti 3 infrastructuri paralele, susține el, iar deseori ”abordarea e uneori prea ideologică la nivel european și ar trebui să fim mai pragmatici.”

Sursa foto: wall-street.ro

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri