Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, cea mai importantă lucrare de infrastructură din ultimii 30 de ani din țara noastră, este inaugurat, în fine, pe 6 iulie. Au trecut însă mai bine de 20 de ani de la primul studiu de fezabilitate pentru podul care să facă legătura între județele Brăila și Tulcea – iar ideea unui pod la Brăila datează încă de pe vremea lui Ceaușescu. De ce a durat atât de mult și cum se va circula pe ”Golden Gate” de România, după deschiderea oficială?
Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila/Galați – Tulcea va fi ”dat în trafic” împreună cu prima etapă a drumurilor de legătură, pe 6 iulie, începând de la ora 13:00, au anunțat oficialii din Ministerul Transporturilor. Va fi o ceremonie de inaugurare la care vor participa oficiali, în frunte cu președintele Iohannis. Neoficial, inaugurarea ar fi fost amânată de pe 27 iunie, data anunțată inițial, pe 6 iulie tocmai din cauza șefului statului, care pe 27 a fost la Haga, la un ”pre-summit” NATO. Astfel, cei care au vrut să treacă din Brăila în Tulcea sau invers au mai fost obligați câteva zile să apeleze la bacul de la Smârdan.
Recordurile înregistrate de podul peste Dunăre de la Brăila
Podul de la Brăila va avea o lungime de 1,97 km (2, 2 km cu tot cu viaducte) și o lățime de 32 de metri, cu 2 benzi pe sens, fiecare de câte 3,5 metri. Ar urma să fie cel mai mare din România și al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale și al lungimii – cel puțin, potrivit constructorului, fiindcă dacă includem și poduri din Marea Britanie și Turcia, ar fi al cincilea.
Citeste si:
Pilonii podului de la Brăila sunt, în clipa de față, cele mai înalte construcții din România, la 192 de metri (dacă nu luăm în calcul antene și furnale). De asemenea, podul peste Dunăre a fost comparat cu faimosul Golden Gate din San Francisco deoarece dimensiunile sunt asemănătoare.
De asemenea, va fi cea mai scumpă lucrare de infrastructură din România din ultimele 2 decenii – jumătate de miliard de euro. Va fi însă depășit fără probleme de celebrul ”tunel Meseș” de pe A3 unde, cu tot cu lotul de autostradă de 41 km, s-a ajuns la un cost de 8 miliarde de lei.
Cablurile uriașe de oțel ale podului sunt făcute din fire de oțel împletite, care au în total 81.000 de kilometri, suficient cât să înconjoare planeta de două ori. Greutatea totală a celor două cabluri depășește 6.700 tone.
Citeste si:
Podul a fost construit de o asociere între italienii de la Astaldi (rebotezat WeBuild) și japonezii de la IHI Infrastructure Systems.
Cum se va circula pe podul peste Dunăre dintre Brăila și Tulcea
Detaliul mai puțin cunoscut este că din 6 iulie nu se va circula pe drumul principal, adică Brăila-Jijila. La momentul inaugurării podului peste Dunăre va fi gata doar varianta de legătură cu E87/DN 22 Smârdan-Măcin. Mai simplu spus, o ocolire cu o singură bandă pe sens, spre deosebire de drumul principal care va avea 2 benzi pe sens – când va fi gata. Nu e clar însă care va fi data, deoarece trebuie inițial date jos macaralele uriașe folosite la construcția podului. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a precizat doar că drumul Brăila-Jijila va fi gata până la finalul acestui an.
Acest lucru va genera probleme în trafic, deoarece orașul Măcin este deja sufocat de TIR-uri, iar centura sa ocolitoare nu e încă gata. Primăria de aici amenajează la intersecția între E87 și DN 22D din oraș un sens giratoriu provizoriu, care ar trebui să ajute un pic circulația, dar și să protejeze pietonii.
Citeste si:
De asemenea, pietonii și bicicliștii nu vor putea circula pe podul suspendat de la Brăila, deși acesta are trotuare. Dar accesul pe lateralele podului este permis doar vehiculelor de întreținere. Oficialii ne-au confirmat că momentan nu există nicio variantă de circulație pietonală pe podul de la Brăila. Ca urmare, pietonii și bicicliștii vor trece Dunărea tot cu bacul. Cei care nu au mașină vor putea să admire podul și din cursele de agrement cu vaporașe organizate de Primăria Brăila.
Nici mașinile nu vor putea circula 24/7, în prima fază, din cauză că nu este terminat drumul principal și trebuie demontate și mutate schelele și macaralele de pe pod. Nu s-a anunțat încă un program oficial, dar ministrul Transporturilor a precizat că în weekend podul de la Brăila va fi deschis non-stop, iar în timpul săptămânii, de la 6 dimineața până la 20:00 sau 21:00. Acest program va fi valabil, probabil, până în septembrie.
Citeste si:
Când se va plăti taxă pentru podul peste Dunăre de la Brăila
Planul inițial era ca podul peste Dunăre să fie cu taxă. De altfel, stația de taxare a fost prevăzută de la început în proiect, fiind pe partea din județul Tulcea. Oficialii nu au avut însă și un plan concret, afară de acela de a taxa vehiculele și a băga banii în buget. S-a propus, de pildă, ca autoturismele să fie scutite. De asemenea, s-a discutat ca taxa să fie mai mică decât prețul trecerii cu bacul la Smârdan, care acum este de 30 de lei pentru un autoturism și 70 de lei pentru un autobuz.
Ulterior, dată fiind întârzierea inaugurării podului și apropierea alegerilor, s-a decis să nu se perceapă taxă pentru trecerea podului de la Brăila în primii 5 ani. Ministrul Grindeanu a descoperit subit în 2022 acest detaliu în contractul de finanțare, după ce până atunci nimeni nu menționase că va fi gratuit.
Citeste si:
Planul podului peste Dunăre de la Brăila, conceput pe vremea lui Ceaușescu
Ideea podului de la Brăila nu i-a aparținut, de fapt, vreunuia dintre guvernele de după 1989, ci datează încă de pe timpului lui Ceaușescu. La sfârșitul anilor ‘70, regimul comunist a demarat un program de lucrări de infrastructură, după două decenii în care nu se mai construise niciun pod peste Dunăre, ultimul fiind cel de la Giurgiu (1954). Din acea perioadă datează podul de la Agigea și cel de la Mangalia, iar în discuție a apărut și un pod la Brăila.
Dar ideea plutea în aer încă din anii ‘60, când se făceau studiile pentru podul de la Giurgeni. Apoi, în contextul planurilor privind un nou port la Marea Neagră, s-a menționat pentru prima dată și realizarea unor traversări permanente peste Dunăre și Brațul Măcin.
Citeste si:
Primul plan al acestui pod a apărut în 1986, în ”Studiul de fundamentare a propunerilor de plan cincinal 1991 – 1995 pentru lucrări de poduri şi pasaje de pe reţeaua de drumuri naţionale”, consultat de wall-street.ro. În acest studiu, realizat de IPTANA – compania comunistă de proiectare a infrastructurii – sunt prezentate 3 variante. Încă de atunci era luat în discuție un traseu similar cu cel actual al podului, dar mai la nord, celelalte opțiuni fiind un pod în zona șantierului naval Brăila sau un pod la limita de sud a municipiului Brăila. Surprinzător, acestea au fost considerate variante mai bune, pentru că permiteau o legătură directă cu Insula Mare a Brăilei, care pe atunci era considerată ”un factor determinant”.
În plus, proiectul comunist prevedea ca podul să fie atât feroviar, cât și rutier, pe când cel actual este doar rutier. Comisia Europeană și-a manifestat în 2019 nemulțumirea față de această situație. În schimb, planul prezentat lui Ceaușescu punea mare accent pe conexiunea de cale ferată, care nu li s-a mai părut relevantă guvernelor din vremurile noastre, deși ar fi făcut legătura mai ușor între Moldova și Litoral, astfel încât trenurile să nu mai ocolească pe la Făurei.
Podul de la Brăila: gata în 2021, 2022, apoi 2023
După Revoluție, planurile pentru cincinalul 1991-1995 nu s-au mai realizat, deci nici podul de la Brăila. S-a mai făcut un studiu de prefezabilitate și chiar și unul de fezabilitate, dar pentru 25 de ani, podul de la Brăila a rămas doar o schiță. Un nou studiu de fezabilitate a fost comandat în 2014 și a fost gata doi ani mai târziu, iar în 2017 s-a lansat licitația pentru construcția podului. Contractul cu asocierea Astaldi-IHI a fost semnat în ianuarie 2018.
Termenul contractual de finalizare a podului de la Brăila era la sfârșitul anului 2021. Deși autoritățile au dat vina pe constructor, o mare parte din întârziere a venit din faptul că licitațiile pentru lucrările de relocare a utilităților au fost lansate practic după semnarea contractului și s-au tot decalat. Constructorul a anunțat apoi că va fi gata până la finalul lui 2022, dar nu a reușit. Între timp, a ajuns să aibă peste 20 de procese pe rol cu CNAIR, dintre care pe unul l-a și câștigat, pentru că i se dăduse să lucreze pe un teren care nu era liber de sarcini – lucru recunoscut chiar și de ministrul Grindeanu.
La începutul anului 2023 se estima că pe podul de la Brăila se va putea circula în aprilie, cel mai târziu în mai. Apoi a fost bătută în cuie data de 27 iunie, când, spunea Grindeanu, urmau să vină și comisarul European pentru Coeziune și Reforme, vicepremierul Italiei și oficiali din Japonia – pentru a ”pune presiune pe constructor”. Nu a venit niciunul dintre ei, iar 27 iunie s-a transformat în 6 iulie.
Sursa foto: Facebook / Irinel Ionel Scriosteanu
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
