Sub denumirea ”Hrană, Apă, Energie”, candidatul la prezidențiale Călin Georgescu își conturează vag ideile economice în programul său oficial. Totuși, programul și declarațiile sale indică în mod clar un ”suveranism” economic, bazat aproape exlcusiv pe producție internă și ruperea de UE și banii investitorilor străini. ”Vom avea o criză financiară din care scapă cine poate” / ”Va trebui să strângem cureaua extrem de serios” – acestea sunt doar câteva din reacțiile economiștilor puși în fața unui scenariu economic suveranist pentru România.
România fără banii UE, de care Georgescu spune că nu avem nevoie
”Ne-au ajutat fondurile europene? Suntem dependenți de fondurile europene? Țara asta nu poate produce?” – de departe cea mai șocantă declarație pe teme economice făcută de Călin Georgescu, arată în mod clar că acesta nu vede o Românie sprijinită de UE, ca până acum.
De menționat că România a primit, de la aderarea la Uniunea Europeană şi până în primăvara acestui an, peste 95 miliarde de euro şi a contribuit cu 30 miliarde de euro la bugetul blocului european, astfel că balanţa financiară netă arată un plus de 65 miliarde euro, potrivit datelor făcute publice de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Trebuie să realizăm că investitorii străini au alternative unde să investească, România nu este singura lor opțiune. Noi avem în primul rând nevoie de investitorii străini, nu invers.
Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România
Dincolo de fondurile UE primite direct de către România, aderarea la Uniune a făcut din țara noastră una dintre cele mai atractive pentru investiții din regiune. Mai exact, România s-a aflat pe locul doi în regiune la atragerea de investiții străine directe în intervalul 2018 – 2023, cu un total de 46,6 mld. dolari, depășită doar de Polonia.
Sursa: Emerging Europe
Dacă nu mai primim bani europeni, nu ne vor mai finanța nici ceilalți investitori pentru că avem deficite ridicate și atunci vom avea o criza financiară din care scapă cine poate.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, subliniază că nico țară nu se poate decupla de la economia globală fără a avea în schimb grave probleme financiare. ”La cât de integrată este economia globală, nimeni nu se poate separa complet de ea. O economie mică, precum cea a României, depinde de ce se întâmplă în economia globală. O separare de economia globală se face doar printr-o criză. Nu există altă soluție”, explică el.
Costurile de împrumut ale României ar exploda
România ultimelor decenii s-a dezvoltat în primul rând datorită capitalului străin, fie ei bani UE sau investiții ale companiilor străine în România.
”De asemenea, datoria externă a României, banii pe care îi împrumutăm, o bună parte din ei tot de la investitorii străini vin”, afirmă Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
El subliniază că o ieșire a României din UE, sau o izolare de capitalul investitorilor străini, s-ar traduce automat în creșterea costurilor de finanțare ale țării, adică o creștere a dobânzilor pe care România la plătește investitorilor atunci când se împrumută.
”În momentul în care nu mai avem miliardele sau chiar zecile de miliarde de euro care intre în România, va trebui să strângem cureaua foarte serios. Costurile de împrumut ale României ar crește clar. Nici măcar nu este nevoie să ne izolăm de UE pentru ca acestea să crească. Ele au crescut deja doar din cauza declarațiilor din ultimele săptămâni. Sunt cifre clare, nu sunt presupuneri”, a declarat Crăciun.
Președintele APAPR face astfel referile la faptul că randamentul titlurilor de stat pe 10 ani, adică costurile la care se împrumută România, au urcat chiar și imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale, la 7,5%, cel mai mare nivel înregistrat din 2023 până în prezent, în condițiile în care investitorii s-au speriat de perspectiva unui posibil președinte anti-occidental, pro-Rusia și cu simpatii legionare.
Presiunea pe costurile de împrumut ale României era oricum ridicată, în contextul în care țara noastră are de rezolvat problema deficitului scăpat de sub control în anul electoral 2024.
”În ultimele zile s-a văzut deja un mic exemplu din ce se poate întâmpla în viitor. Mă refer la faptul că când România a încercat să se împrumute și nu a găsit investitori. Ministrul Boloș a recunoscut clar că investitorii nu ne mai dau bani”, afirmă a declarat Adiran Codirlașu.
Cu doar câteva zile în urmă, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat că băncile au încetat să acorde împrumuturi statului pentru acoperirea deficitelor temporare, evidențiind impactul crizei politice asupra economiei. El a subliniat că perioada de incertitudine va dura până la instalarea unui nou guvern și a exprimat speranța că această situație se va rezolva curând.
Curs de schimb sub 5 lei într-un mandat Călin Georgescu? Doar dacă visăm. Cel mai probabil leul o ia pe urma rublei
Tot din cauza temerilor investitorilor, Ministerul Finanțelor a scos săptămâna trecut 6 mld. euro din buffer pentru a putea ține cursul de schimb stabil, la un nivel de sub 5 lei/euro. Ministerul apelează la banii din buffer atunci când are deficit de trezorerie, din cauză că băncile nu mai cumpără titluri de stat.
Economiștii nu dau nicio șansă unui curs sub 5 lei/euro într-un mandat Călin Georgescu și se gândesc chiar la un scenariu similar rublei rusești, care s-a depreciat puternic în ultimii ani după ce țara s-a izolat de occident. Rubla a pierdut 8% față de dolar doar în noiembrie, ajungând la cel mai scăzut nivel de la startul războiului din Ucraina.
Leul se va deprecia masiv. Se va merge exact pe modelul rusesc de depreciere a monedei naționale pentru a putea exporta ieftin pe piețele externe. Asta face Rusia acum și asta vom face și noi într-un asemenea scenariu.
Adrian Codirlașu, CFA România
Cursul de schimb leu/euro a fost extrem de stabil stabil în ultimii ani, chiar și în perioadele de instabilitate politică. Mai exact, cursul leu/euro a crescut cu doar 0,05% în acest an, de la 4,9746, la 4,9773. Dacă luăm în calcul ultimii 5 ani, adică inclusiv perioada de pandemie, cursul a urcat cu 4,1%, de la 4,7785 la nivelul actual de 4,773, adică o creștere anuală de mai puțin de 1%.
”Trebuie remarcat că am avut un curs de schimb surprinzător de stabil în ultimii ani, asta în ciuda inflației mari. Acest lucru a fost posibil datorită intrărilor de valută externă, așa cum, de exemplu, sunt și banii din PNRR. Lipsa capitalului străin va avea un impact major asupra dezvoltării economice și asupra cursului de schimb. Fără aceste intrări de valută în țară, vom avea o mare problemă cu deprecierea leului. Fluxurile străine de bani susțin cursul”, afirmă Radu Crăciun.
Importuri mai scumpe și români plecați la muncă în străinătate întorși forțat în țară
Oricât de mult ne-am dori să avem aproape totul din producție internă, acest lucru este practic imposibil într-o economie modernă.
Chiar și Germania, ”locomotiva” economiei europene importă aproape jumătate din bunurile consumate (anul acesta, importuri de 1,36 trilioane de euro vs. exporturi de 1,59 trilioane euro). Evident, balanța comercială a României arată mai prost (importuri de 122 miliarde euro vs. exporturi de 91 miliarde euro în 2023), dar promisiunea lui Călin Georgescu, că România ar putea să reziste bazându-se doar pe producția internă este pur și imposibil de pus în practică în ziua de astăzi.
Așadar, chiar și dacă România ar ieși din UE și ar răci relațiile comerciale cu occidentul, importurile ar rămâne în continuare o necesitate. Singura diferență? Faptul că vom plăti mai mult bunurile importate, din moment ce nu vom mai beneficia de scutirile de taxe vamale aferente statutului de membru UE.
”Costul importurilor ar crește atât din cauza devalorizării leului cât și din cauza unei posibile ieșiri din Uniunea Europeană. Practic vom plăti mai scump orice produs venit din afară”, spune Radu Crăciun.
”În plus, dacă părăsim Uniunea Europeană, o bună parte dintre românii care lucrează în Europa vor trebui să se întoarcă în țară. Este un alt lucru despre care nu se vorbește atât de des dar care trebuie de asemenea avut în vedere”, concluzionează Adrian Codirlașu.
