România are nevoie și trebuie să permită investițiile străine, fiind anormal ca țara noastră să își pună problema că ar avea ”prea mulți” investitori străini, subliniază Horia Gustă, președintele Asociaței Administratorilor Fondurilor de Investiții din România (AAF).
Candidatul la prezidențiale Călin Georgescu a declarat recent, într-un interviu Politico, că România ar avea prea mulți investitori străini în special în sectoare precum cel al utilităților.
Câți investitori ar trebui să fie în România? Doi? Șapte? 1.000? Nu are logică să punem problema așa. Atât timp cât vrem să fim parte din UE, acolo unde un principiu de bază este libera circulație, trebuie să permitem investițiille străine.
Horia Gustă, președintele AAF
Georgescu s-a declarat și împotriva privatăzărilor menționând că ”nicio privatizare nu este justificată” și că multe companii străine care activează în România pleacă cu profiturile acasă fără să investească „un cent” la noi.
Statistica îl contrazice și arată că în România străinii fac unele dintre cele mai mari investiții din regiune. Mai exact, România se plasează pe locul al doilea în regiune la capitolul investiții străine directe atrase în ultimii 6 ani, potrivit unui raport de analiză realizat de Emerging Europe, o companie de cercetare cu focus pe țările din Europa Centrală și de Est (vezi tabelul mai jos + link descărcare raport aici).
Mai exact, Emerging Europe notează că România a atras 46,6 mld. dolari de la investitorii străini în intervalul 2018 – 2023, a doua cea mai mare cifră din regiune, după liderul Polonia, cu 160,6 mld. dolari investiții străine directe.
”Câți investitori ar trebui să fie în România? Doi? Șapte? 1.000? Nu are logică să punem problema așa. Atât timp cât vrem să fim parte din UE, acolo unde un principiu de bază este libera circulație, trebuie să permitem investițiille străine. Libera circulație ne permite să fim și să investim oriunde în UE, așa că este normal ca și alți investitori să poată să investească în România. Este extrem de simplu”, spune Horia Gustă.
Cele mai mari companii din România vin din privatizări
Declarațiile lui Georgescu împotriva privtizărilor se bazează pe o idee adânc întimpărită în mintea multor români care au trăit perioada privatizărilor în masă din anii ’90, atunci când, într-adevăr, au fost realizate și privatizări la prețuri derizorii sau total netransparente.
Totuși, Georgescu uită de numeroasele privatizări ”către străini” care au ajutat la dezvoltarea companiilor, la menținerea locurilor de muncă și la avansul economiei românești.
Petrom, al cărui pachet majoritar de acțiuni din România a fost vândut austriecilor de la OMV, este acum cea mai mare companie din țară, evaluată la 44,8 mld. lei, are peste 7.000 de angajați și investește, împreună cu Romgaz, peste 4 miliarde de euro în proiectul offshore Neptun Deep, care va contribuit semnificativ la securitatea și independența energetică a României.
”Cât timp vom avea privatizări prin intermediul bursei lucrurile vor merge în direcția corectă. La o privatizare făcută pe bursă nu pot exista dubii, ne se poate vorbi de înțelegeri ascunse și negocieri directe. Există un prospect înainte de listarea pe bursă și orice investitor vede aceleași informații și poate trimite propria ofertă”, spune Horia Gustă.
BCR, BRD, Automobile Dacia, Ford (fost Automobile Craiova), Telekom (fost Romtelecom) sau Romcim sunt alte exemple de privatizări care au contribuit masiv la dezvoltarea sau chiar salvarea companiilor care în trecut aveau doar capital românesc.
De notat că o bună parte dintre companiile unde statul a vândut pachete majoritare sau minoritare de acțiuni către investitori sunt acum și pe Bursa de Valori București, prin intermediul căreia orice român le poate cumpăra acțiunile și unde sunt obligate să fie mult mai transparente decât oricare altă companie nelistată la bursă. Exemple în acest sens sunt Petrom, BRD, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica, Romgaz, Electrica, Transgaz sau Conpet Ploiești.
”România trebuie să listeze pe bursă companii. Cu cât o face mai mult, cu atât rezultatul va fi mai bun. Privatizarea prin bursă este cea mai bună măsură. Mai departe vorbim doar de libertatea pieței. Bursa vine la pachet cu transparență pentru companiile listate, cu guvernanță corporativă în companiile listate și cu reguli de audit și contabilitate – cu tot ce trebuie pentru ca o companie să se dezvolte în mod corect și transparent”, a declarat Gustă.
Bursa nu este ”a străinilor”. Fondurile românești de pensii fac investiții masive
Dacă în trecut investitorii străini erau de departe cei mai mari investitori de pe Bursa de Valori București, în prezent ponderea acestora s-a redus semnificativ, și nu neaparăt pentru că aceștia și-au redus investițiile, ci mai ales pentru că fondurile de pensii private obligatorii (Pilon II) fac investiții masive pe bursa locală în companii românești.
Mai exact, fondurile de pensii private obligatorii au investiții în valoare de 33,7 miliarde lei (6,7 miliarde euro) pe burse, majoritatea covârșitoare (peste 95%) pe Bursa de Valori București. În conturile acestor fonduri intră peste 1 miliard de lei lună de lună, contribuții din salariile românilor, iar aproape un sfert din bani merg pe bursă. Fondurile de pensii au ajuns să controleze peste 40% din toate acțiunile care ”se mișcă” pe bursa românească.
Top 10 acțiuni românești deținute de fondurile de pensii private obligatorii
| Compania | Valoarea acțiunilor deținute de fondurile de pensii (mil. lei) | % din total investiții în acțiuni listate |
|---|---|---|
| Hidroelectrica | 6.410 | 19% |
| Banca Transilvania | 6.130 | 18,1 |
| OMV Petrom | 5.766 | 17,1% |
| Romgaz | 3.512 | 10,4% |
| BRD | 2.349 | 6,9% |
| Nuclearelectrica | 1.267 | 3,7% |
| Electrica | 1.077 | 3,1% |
| MedLife | 991 | 2,9% |
| Digi Communications | 897 | 2,6% |
| Transgaz | 821 | 2,4% |
Sursa date: Prime Transaction
*Cifre valabile la jumătatea anului 2024
