Noua Coaliție de guvernare are în plan o reformă fiscală care ar trebui să ajute România să își îndeplinească țintele agreate cu Uniunea Europeană în ceea ce privește deficitul și datoria publică. În planul de Guvernare sunt trecute măsuri precum păstrarea cotei unice de impozitare, dar și exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră prin Neptun Deep. Cu toate că toți specialiștii pariau pe o creștere de taxe, Coaliția spune că taxele pe muncă vor scădea cu până la 5% pentru salariile mici și familiile cu copii. Totodată, politicienii promit mai puține ministere, deci, mai puțin bugetari.
Noua Coaliție de guvernare formată din PSD, PNL, UDMR și Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, au transmis planul de guvernare pentru următorul mandat. Prima reformă din plan se referă la reducerea numărul de ministere la maximum 16 și a numărul agențiilor cu cel puțin 25%. Astfel, noua Coaliție vrea să reducă numărul politicienilor pentru a rămâne mai mulți bani la buget.
România trebuie strângă cureaua în acest an, după ce deficitul a depășit 100 de miliarde de lei, mai ales în contextul în care ne-am angajat că vom reduce deficitul până în 2031. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că România este printre cele cinci state membre cărora li s-a acceptat o perioadă de ajustare de șapte ani în loc de patru, pentru reducerea deficitului bugetar la 3%.
Deși toate aceste măsuri propuse reflectă intenții ambițioase și planuri de dezvoltare pentru viitorul economiei românești, este important de menționat că ele rămân, în esență, promisiuni care trebuie implementate cu succes. Pe hârtie, toate aceste măsuri ar trebui să ducă la o creștere a veniturilor publice cu 1,1% din PIB până în 2025. Rămâne de văzut cum se vor concretiza aceste promisiuni în practică.
Documentul prezentat de Digi24.
Cum arată reforma fiscală propusă de Coaliție
Coaliția propune consolidarea fiscal-bugetară pe o perioadă de 7 ani, în linie cu angajamentele asumate prin PNRR, vizând reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB până în 2025 și menținerea datoriei publice sub 60% din PIB. Cota unică rămâne neschimbată pentru stabilitate economică, în timp ce taxele pe muncă vor scădea gradual cu până la 5% pentru salariile mici și familiile cu copii. Elevii și studenții sub 26 de ani care muncesc nu vor mai plăti CASS, iar pensionarii cu stagiu complet care se reangajează vor fi scutiți de contribuțiile de sănătate. De asemenea, se va introduce impozitarea progresivă a marilor averi.
• Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme și investiții asumate prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României și PNRR, concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 și menținerea datoriei în PIB mai mică de 60%;
• Menținerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
• Reducerea taxelor și impozitelor pe muncă. Reducerea graduală a poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și al familiilor cu copii;
• Zero contribuție la asigurarea de sănătate CASS pentru elevii și studenții care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor de licență și masterat (vârsta mai mică de 26 de ani);
• Scutirea de CASS și opțiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active;
• Impozitarea progresivă a marilor averi.
Noul Guvern vrea să scoată bani din Marea Neagră - de ce a fost așa controversat proiectul Neptun Deep
În domeniul energiei, Coaliția de guvernare pune un accent deosebit pe exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep. Acest proiect strategic este văzut ca un pilon important pentru creșterea independenței energetice a României și asigurarea unor surse suplimentare de energie. Coaliția promite că, începând cu 2027, exploatarea zăcămintelor va aduce venituri semnificative din redevențe și accize, contribuind la reducerea deficitului bugetar. În paralel, se urmărește atragerea de investiții și stimularea unei piețe energetice competitive, cu scopul de a întări securitatea energetică a țării pe termen lung.
Măsurile propuse în energie:
România va investi în dezvoltarea și extinderea surselor de aprovizionare cu energie. Proiecte strategice majore vor include:
• Coridorul Verde (Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria) pentru transportul de energie regenerabilă din regiunea Mării Negre;
• Coridorul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) pentru transportul de gaze naturale din regiuni alternative;
• Exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră prin proiectul strategic Neptun Deep, cu obiectivul de a prelua gaze naturale direct de la țărmul românesc al acestei regiuni.
De ce a fost Neptun Deep așa controversat
Greenpeace România a trimis o plângere prealabilă către Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Constanţa, în care cere revocarea acordului de mediu privind proiectul Neptun Deep, a anunţat organizaţia într-un comunicat de presă.
Acţiunea vine ca urmare a deciziei APM Constanţa de a elibera acordul de mediu, în ciuda problemelor semnalate de către Greenpeace. Printre acestea se află: lipsa unei evaluări adecvate a impactului pe termen lung asupra apei, lipsa unei evaluări adecvate a impactului asupra schimbărilor climatice, lipsa unei analize de risc prin raportarea la starea de război din zonă, lipsa unei analize din perspectivă geologică şi lipsa unei consultări efective a publicului cu privire la riscurile asociate acestui proiect.
Programele Prima Casă și Noua Casă s-ar putea schimba, iar firmele mici ar putea ajunge mai ușor pe bursă
În ceea ce privește susținerea accesului la credit și dezvoltarea piețelor financiare, autoritățile române propun măsuri care vizează sprijinirea tinerilor și familiilor, dar și stimularea dezvoltării economiei prin încurajarea investițiilor. Astfel, programele precum „Investește în casa ta” și „Family Start” oferă tinerilor și familiilor posibilitatea de a accesa credite ipotecare cu dobânzi subvenționate și garanții de stat, sprijinind astfel achiziția de locuințe și stimulând creșterea economică pe termen lung.
Reforme fiscal bugetare
- Stoparea risipei banului public: Analiza eficienței cheltuielilor și extinderea achizițiilor centralizate.
- Reforma sistemului de impozite și taxe: Creșterea colectării veniturilor și simplificarea procedurilor fiscale.
- Guvernanță în companiile de stat: Profesionalizarea managementului și reducerea cheltuielilor nejustificate în întreprinderile publice.
- Industrializare și investiții: Investiții masive în infrastructură și industrie, stimularea IMM-urilor și sprijin pentru sectorul greenfield.
- Sprijinirea tinerelor familii: Programe de locuințe și credite pentru tineri, precum „Investește în casa ta” și „Family Start”.
- Finanțare pentru autoritățile locale: Reformarea sistemului de finanțare al UAT-urilor și creșterea sustenabilității financiare.
- Dezvoltarea piețelor financiare: Crearea unei piețe de creștere pentru IMM-uri și susținerea industriei fondurilor de investiții.
- Patriotism economic: Stimularea creării de companii locale puternice și sprijinirea internaționalizării acestora.
