România nu va putea participa semnificativ la eforturile de reconstrucție a Ucrainei, consideră Victoria Zinchuk, director BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) pentru România. Lipsa unei infrastructuri moderne de transport la graniță și a sinergiilor dintre companiile românești și cele ucrainene sunt principalele piedici care stau în calea țării noastre de a deveni un hub logistic real pentru uriașul necesar de investiții, estimat la peste 500 mld. euro, de care Ucraina va avea nevoie.
Dintre țările aflate la granița Ucrainei, Polonia va fi principala beneficiară în reconstrucția țării vecine. În schimb, Victoria Zinchuk subliniază că nișa pe care România o poate aborda post-război ar putea fi industria de apărare, datorită proximității, capacității sale de producție, accesului la resurse minerale și la producția de energie.
”Aveți petrol, aveți gaze, energia regenerabilă este în expansiune. În opinia mea, adevăratul rol pe care România îl poate juca în perioada post-război este poziționarea ei în industria de apărare”, a spus șefa BERD pentru România.
Victoria Zinchuk a subliniat că ”trebuie să ne uităm la realitatea din România”. Ea a explicat într-un interviu exclusiv al Wall-Street.ro că nu există o legătură reală de transport între România și Ucraina. Lipsa reabilitării și modernizării punctelor de trecere la frontiere, cât și starea precară a infrastructurii feroviare din România, reprezintă piedici în valorificarea reconstrucției Ucrainei.
Dacă România vrea într-adevăr vrea să fie un hub pentru viitoarele investiții din Ucraina, trebuie să modernizeze punctele de frontieră și drumurile de acces care duc la ele.
Victoria Zinchuk, BERD România
Frontiera româno-ucraineană este discontinuă și se întinde pe o suprafață de peste 600 km, traversând diverse forme de relief, printre care munți, dealuri, râuri. Spre exemplu, la granița de Nord se situează Munții Maramureșului și Bucovinei care formează o barieră naturală ce îngreunează transporturile directe România - Ucraina fără reconfigurarea și reabilitarea infrastructurii.
Polonia, principala țară vecină care va beneficia de reconstrucția Ucrainei
Victoria Zinchuk consideră că Polonia va fi principala beneficiară în procesul reabilitării Ucrainei, iar la nivel global SUA, Germania, Franța și alte țări europene se vor afla pe primele locuri din acest punct de vedere.
”România trebuie mai întâi să își rezolve propriile probleme de infrastructură. Și dacă într-adevăr vrea să fie un hub pentru viitoarele investiții din Ucraina, nu va putea fără îmbunătățirea punctelor de trecere a frontierei și a drumurilor de acces care duc la acestea. Poți avea cea mai frumoasă trecere de frontieră, dar dacă drumul îți ia trei ore…”, a punctat Zinchuk.
Mulți oameni de afaceri cu care am vorbit aici, în România, își amintesc de Ucraina așa cum era în urmă cu 30 de ani și, presupun, mulți oameni de afaceri ucraineni se gândesc la România așa cum era pe vremea lui Ceaușescu
Victoria Zinchuk, BERD România
Directorul BERD a vorbit despre sinergiile între companiile românești și cele ucrainene și a evidențiat că ambele părți trebuie să facă o analiză de piață pentru a înțelege ce poate oferi în prezent fiecare țară celeilalte. De asemenea, ea a punctat că nu există legături puternice între sectorul privat din România și cel ucrainean.
”Mulți oameni de afaceri cu care am vorbit aici, în România, își amintesc de Ucraina așa cum era în urmă cu 30 de ani și, presupun, mulți oameni de afaceri ucraineni se gândesc la România așa cum era pe vremea lui Ceaușescu, așa că e nevoie de o analiză pentru a înțelege ce poate oferi fiecare țară celeilalte, înainte de a putea vorbi despre ce rol poate juca România în reconstrucție. Deci, în acest moment, există într-adevăr o oportunitate ratată, deoarece discuțiile rămân mai mult la nivel teoretic”, a explicat Victoria Zinchuk.
După trei ani de război, costul reconstrucției Ucrainei este estimat la 524 mld. dolari, de 2,8 ori cât PIB-ul Ucrainei preconizat în 2024, potrivit unui raport publicat de Banca Mondială la finalul lunii februarie 2024.
Sectorul public românesc are ”destule de făcut în țară”
Având în vedere lacunele din infrastructura de transport românească, mai exact problemele în construcția autostrăzilor sau lipsa reabilitării căilor ferate românești, oportunitățile de colaborare în vederea reconstrucției Ucrainei sunt limitate, deși există anumite sinergii.
”Este o chestiune de priorități. S-ar ocupa România de reconstrucția sistemului ucrainean de căi ferate sau de autostrăzi dacă este ocupată cu reconstrucția propriului sistem? Trebuie doar să stabilim unde sunt aceste oportunități de colaborare”, a spus directorul BERD.
Pentru a găsi oportunități de colaborare între companiile românești și cele ucrainene, Victoria Zinchuk a explicat că sectorul public și cel privat din România trebuie să-și îndeplinească rolul.
”În ceea ce privește sectorul public din România, cred că are destule de făcut în țară. Chiar nu cred că, în acest moment, companiile de stat au capacitatea de a-și extinde activitățile, astfel încât sectorul public să poată căuta oportunități în Ucraina. Nu au capacitatea necesară. Au o mulțime de lucruri de rezolvat aici, în România”, a adăugat ea.
Sectorul privat din România este cel care ar putea valorifica reconstrucția țării vecine. De asemenea, directorul BERD a spus că acesta are un potențial uriaș în ceea ce privește sinergiile, dar ține de sectorul privat să caute oportunități de colaborare și trebuie să o facă înainte ”ca totul să fi fost deja complet stabilizat”. De exemplu, sectorul IT, unde există șanse care nu sunt deloc fructificate, sistemul privat de sănătate sau FMCG-urile (bunurile de consum cu mișcare rapidă).
”Mai întâi trebuie să se documenteze. Nu cred că este rolul sectorului public să facă acest lucru. Este ca în cazul regulilor pieței de cerere și ofertă. Oportunitățile există”, a precizat Zinchuk.
BERD investește în sectorul municipal și are un portofoliu de 800 mil. de euro
Victoria Zinchuk a precizat că BERD deține un portofoliu de aproximativ 800 de milioane de euro în sectorul municipal românesc, proiectele de infrastructură municipală urmândă să rămână prioritare pentru instituția de creditare. Ea adaugă faptul că există interes și pentru sectorul transporturilor, chiar dacă în momentul de față BERD nu finanțează construcția de autostrăzi în România.
În perspectiva lucrurilor care mai trebuie făcute în sectorul municipal, directorul pentru România al BERD a dat exemplu lipsa canalizării sau a apei potabile curente în localitățile mici din țară.
”De exemplu, mă aflam recent la doar o oră de București și am remarcat că încă există destule comune care nu au apă curentă sau canalizare și unde lumea putea să folosească doar propriile fântâni. Și aici, subliniez, vorbim de localități apropiate Capitalei, deci în țară necesarul de investiții în acest sectoir este masiv”, spune ea.
Cum investește BERD în sectorul privat românesc
Zinchuk a precizat că în sectorul privat, BERD are în vedere în special energia regenerabilă și că următorul pas va fi stocarea acesteia.
În 2022, invazia Rusiei în Ucraina a condus la o reevaluare a dependenței Europei de gazele naturale ale Rusiei. Astfel, s-au făcut eforturi semnificative în rândul țărilor europene pentru a-și diversifica sursele de energie și de a-și reduce dependența de energia rusească. Promovarea independenței energetice a Europei face parte dintr-o strategie mai amplă de consolidare a securității energetice, de reducere a vulnerabilității la manipulările geopolitice și de tranziție către un viitor energetic mai durabil și mai divers.
De asemenea, șefa BERD în România a precizat că există o colaborare cu Ministerul Energiei pentru a face o licitație, similară licitației pentru energie regenerabilă pe care a organizat-o pentru capacitățile de stocare. În septembrie 2024, cu sprijinul BERD, România a lansat un mecanism pentru construcția de instalații de energie regenerabilă și a inițiat prima licitație pentru atribuirea a 1,5 GW – 500 MW din energie solară fotovoltaică și 1 GW din energie eoliană terestră.
Totodată, Victoria Zinchuk spune că susținerea sectorului bancar este principalul element al prezenței BERD în România, dând exemplu privatizarea BCR sau investiția majoră în Banca Transilvania. BERD se concentrează și pe investiții în sectorul corporativ, comerț și agribusiness.
”Banca Transilvania a devenit banca pe care o știți astăzi, în mare parte și datorită sprijinului BERD pe partea de capital”, a explicat ea.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare investește în România din 1991 și se concentrează pe finanțarea investițiilor în infrastructura verde, cu accent pe sectorul energetic, stimularea productivității și rezilienței întreprinderilor, o mai mare integrare și un capital uman îmbunătățit și continuarea dezvoltării sectorului financiar și a piețelor de capital.
Victoria Zinchuk a fost numită director al BERD pentru România în anul 2023.
