La trei ani după ce a fost atacată de Rusia și a început războiul de apărare, Ucraina are nevoie de peste 500 de miliarde de dolari pentru reconstrucție, în vreme ce economia țării a fost dată înapoi cu 120 mld. dolari, ajungând să fie la fel de săracă precum România în anul 2004, adică cu trei ani înaintea aderării la UE.
Costul reconstrucției Ucrainei
Costul reconstrucției Ucrainei a ajuns la 486 miliarde dolari, potrivit celei de-a treia evaluări rapide a pagubelor și nevoilor (RDNA3), publicată în comun de guvernul Ucrainei, Banca Mondială, Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite la finalul anului 2023. Un alt raport, publicat de Banca Mondială la finalul lunii februarie 2024, estimează costul la 524 mld. dolari, de 2,8 ori cât PIB-ul Ucrainei preconizat în 2024.
”După încă un an de război, fără îndoială creșterea costului total al reconstrucției Ucrainei a urcat. Pierderea oportunităților de afaceri din această țară (n.red. ca rezultat al războiului) duce la cea mai mare creștere a costurilor”, subliniază economiștii Erste Group, grupul bancar austriac care deține și BCR.
Cele mai mari costuri de reconstrucție sunt în domeniul social (inclusiv locuințele) și cel al infrastructurii (inclusiv energia și transportul), în vreme ce ce producția este afectată mai mult de pierderea oportunităților de afaceri.
Evaluarea RDNA3 face diferența între daunele raportate (active distruse) și pierderea de oportunități de afaceri din cauza războiului. Necesitățile totale de reconstrucție reprezintă, în general, suma celor două.
Ucraina acum, precum România înainte de aderarea la UE
Invazia Rusiei din 2022 a dus în mod evident la o scădere a economiei ucrainene. Astfel, Ucraina la finalul anului 2023 era la fel de săracă (sau bogată) ca România în 2004, cu trei ani înainte de aderarea sa la UE.
Înainte de invazie, PIB-ul pe cap de locuitor al Ucrainei ca procent din cel înregistrat în țările din zona euro era la fel de ridicat ca cel al României la momentul aderării (vezi puncte roz din graficul de mai jos).
.png)
În termeni absoluți, pierderea PIB-ului ucrainean, la cinci ani după începerea războiului, este estimată la 120,2 miliarde dolari de către Institutul Kiel. Acesta este un impact cumulativ care se va produce până în 2026. Cu alte cuvinte, PIB-ul Ucrainei ar fi mai mare cu 120,2 miliarde dolari în 2026, dacă nu ar fi existat războiul cu Rusia.
România pierde o creștere a PIB de 1,3 mld. dolari din cauza războiului. Care este impactul economic al conflictului în regiune
Deși economiile țărilor din Europa Centrală și de Est (inclusiv România) au crescut chiar și după izbucnirea războiului, Institutul Kiel estimează că, pierderea de PIB în această regiune se va ridica la 7,9 miliarde dolari la 5 ani de la declanșarea războiului (pierdere cumulată estimată să apară în 2026). Cei 7,9 mld. dolari reprezintă de fapt cu cât ar fi putut să crească în plus aceste economii, dacă nu ar fi existat un război în Ucraina.
Polonia suportă cea mai mare pierdere absolută ca urmare a conflictului din Ucraina: 3,3 miliarde dolari. Țara este urmată de Cehia și România, cu 1,1 și, respectiv, 1,3 miliarde dolari.
În termeni relativi, se anticipează că PIB-ul în regiune va fi cu până la 0,2 % mai mic decât ar fi fost fără impactul războiului. Cifra de 0,2% este infimă comparativ cu pierderea unei creșteri de 31% a PIB pe care Ucraina o are de suportat.
Cine va plăti reconstrucția Ucrainei?
Cel mai probabil, reconstrucția Ucrainei va fi finanțată de marile instituții financiare internaționale (Banca Mondială, FMI, Uniunea Europeană, etc.), care vor avea rol de ”investitori ancoră”. Termenul de ”investitor ancoră” este atribuit în special marilor investitori internaționali care își anunță primii susținerea pentru un proiect important și care astfel dau încredere altor investitori să aducă fonduri în respectivul proiect.
”De asemenea, utilizarea activelor rusești sechestrate este încă în discuție, însă pentru folosirea acestora va fi nevoie de clarificarea unor aspecte juridice. Impozitarea veniturilor generate de activele rusești imobilizate și utilizarea acestora pentru finanțarea sprijinului pentru Ucraina este deja o opțiune. Cel mai recent, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a solicitat ca ajutorul pentru Ucraina să fie finanțat din activele rusești înghețate”, explică economiștii Erste.
Bursele vor beneficia de pe urma unui acord de pace, dar este prea devreme să sărbătorim
Perspectivele privind negocierile de pace reprezintă un motor de creștere pentru piețele bursiere europene, dar sunt însoțite de un risc ridicat de realizare, consideră analiștii Erste.
”Orice euforie bazată pe inițiativele actuale s-ar putea dovedi a fi efemeră/supradimensionată. O inițiativă (n.red. de pace) lansată de SUA ar putea să nu ofere încă baza pentru a beneficia de reconstrucția țării în pace. Corecțiile actuale pe care bursele le înregistrează, după creșterile puternice inițiale, ar trebui considerate ca fiind o dovadă a acestui lucru”, spun analiștii.
Pentru a se implica în reconstrucția Ucrainei, marile companii au nevoie de o situație de pace clară, de rezolvarea problemelor de transparență din Ucraina și de un scenariu de reconstrucție sub îndrumarea și finanțarea organizațiilor internaționale.
”Întreaga piață europeană de acțiuni va beneficia de o dispariție a primei de risc care există încă de când Rusia a atacat Ucraina. Cel mai rapid impact va fi vizibil în cazul companiilor care furnizează servicii de construcții, inginerie civilă și servicii de transport/logistică, urmați de companiile de bunuri de consum”, afirmă analiștii Erste.
Negocieri de pace în Ucraina: Situația din prezent
Posibilitatea unui acord de pace între Ucraina și Rusia a fost intens discutată în ultimele două săptămâni.
Președintele american Donald Trump a anunțat negocieri cu președintele rus Vladimir Putin. Pe 18 februarie, SUA și Rusia au purtat negocieri în capitala Arabiei Saudite, Riad, cu promisiunea de a numi echipe la nivel înalt pentru a lucra la ”o cale de a pune capăt conflictului din Ucraina cât mai curând posibil, într-un mod care este durabil, sustenabil și acceptabil pentru toate părțile”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA .
La acel moment, Ucraina, precum și Europa au fost excluse din orice negocieri organizate de SUA, în ciuda cererilor lui Zelenski de a fi implicat în discuțiile de pace. Tensiunile dintre Ucraina și SUA au escaladat, Zelenski acuzându-l pe președintele SUA că „trăiește într-o bulă de dezinformare rusească”, iar Trump, în replică, numindu-l pe Zelenski un dictator care refuză să organizeze alegeri. Cu toate acestea, Ucraina se află sub legea marțială de la invazia rusă în februarie 2022, ceea ce înseamnă că alegerile sunt suspendate.
Trump a a sugerat și continuarea sprijinului militar al SUA pentru Ucraina, condiționat însă un acord în valoare de 500 de miliarde dolari ce vizează materiile prime critice care sunt utilizate într-o gamă largă de dispozitive, inclusiv echipamente militare.
Situația a explodat însă în urmă cu o săptămână, când Trump și Zelenski s-au certat în direct, la Casa Albă.
