„Nu vor nici la școală, nici la muncă”: Tinerii români, „fruntași” într-o analiză la nivelul UE

Concret, 19,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din România nu erau în 2022 înscriși la vreo formă de învățământ sau de pregătire(training) și nici nu munceau. Procentul fiind de 5 ori mai mare față de țara aflată la cealaltă extremă a topului, respectiv Olanda cu 4,2%.

Țara noastră, alături de Austria, sunt singurele în care lucrurile arată mai rău ca în urmă cu 10 ani, cu mențiunea că în Austria procentul tinerilor din această categorie este undeva la jumătate față de cel din România. De asemenea, este importantă de menționat în această ecuație și munca la negru practicată în România, un obicei destul de cunoscut, dar pentru care autoritățile nu au o statistică clară, ci mai raportează cifre în urma controalelor pe care le desfășoară unele structuri la anumiți comercianți. Acestea nu știu câți dintre tinerii din țara noastră se duc zi de zi la un loc de muncă fără a avea forme legale de angajare.

La finalul anului trecut, odată cu suprataxarea contractelor part-time de către autorități, problema a revenit pentru scurt timp pe agenda publică, după ce în luna septembrie a fost depistat un număr record de angajați care lucrau la „negru”. Potrivit datelor colectate de Inspecția Muncii, în urma unor controale, 1.551 persoane prestau muncă nedeclarată în perioada 2- 29 septembrie.

Ținta la care Uniunea Europeană își propune să ajungă în 2030 este de 9% în ceea ce privește procentul tinerilor din blocul comunitar care se află în această situație. Anul trecut, o treime dintre țările UE s-au încadrat sub acest prag, respectiv, Olanda(4,2%), Suedia (5,7%), Malta (7,2%), Luxemburg (7,4%), Danemarca (7,9%), Portugalia (8,4%), Slovenia (8,5%), Germania (8,6%) și Irlanda cu (8,7%).