Una dintre cele mai importante modificări de Cod Fiscal din acest an care vizează angajații din România prevede o supraimpozitare a contractelor de muncă cu timp parțial. Modificarea intrată în vigoare din data de 1 august 2022 le impune angajatorilor să le plătească angajaților cu contracte part-time contribuțiile unui salariu minim pe economie. La puțin peste două luni de la intrarea în vigoare a acestei modificări asistăm la o explozie a cazurilor de muncă la negru, un fenomen, de altfel anticipat de specialiști, precum și o dificultate în aplicare regulilor de calcul salarial în departamentele de HR și cele de contabilitate.

Efectul primei luni de suprataxare a contractelor part-time: Număr record de români care muncesc la negru

Luna septembrie, prima de la implementarea regulilor noi de Cod Fiscal care includ suprataxarea contractelor de muncă part-time a generat un număr record de angajați depistați care lucrează „la negru”. 1.551 persoane prestau muncă nedeclarată în perioada 2- 29 septembrie, potrivit datelor colectate de Inspecția Muncii. Dintre acestea, 1.379 nu aveau întocmit contract individual de muncă, 117 nu aveau contract individual de muncă transmis în Revisal, 5 persoane prestau activitate având contractul de muncă suspendat, iar 50 de persoane prestau activitate în afara programului de lucru din contractul part-time. Primirea la muncă a unei persoane fără să fi încheiat un contract individual de muncă sau care lucrează în regim de part-time și în realitate este plătit pentru muncă cu normă întreagă, sunt practici des întâlnite în România, dar care acum sunt amplificate de modificările aduse de către executiv, la Codul Fiscal.

Aceste prime rezultate pe care le vedem după prima lună de introducere a supraimpozitării contractelor cu timp parțial de către guvernul PSD-PNL-UDMR au fost, de altfel anticipate de către mediul de business. Avocatul Gabriel Biriș spunea încă de dinainte de punerea în aplicare a măsurii că aceasta o să genereze concedieri și o creștere a numărului de persoane care lucrează la negru.

Un sondaj publicat pe 1 august de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) indica faptul că aproape jumătate (47,7%) dintre angajatorii respondenți aveau să recurgă la concedieri pentru a renunţa la toţi angajaţii part-time. Rămâne, însă, de văzut, cum își vor acoperi respectivele companii golurile create în urma disponibilizării angajaților care activau cu astfel de contracte, într-o piață a muncii extrem de competitivă, în care lipsa de personal predomină în aproape toate industriile.

Citește și: HR Talks: Munca la negru și munca la gri. Care sunt domeniile în care se sfidează cel mai mult legea

„Știm că înainte de 1 august, Inspecția muncii a publicat date din care rezultă că deja au fost închise cam 15% din contractele de muncă cu timp parțial, ceea ce înseamnă cam 100.000 -110.000 de contracte. Practic au rămas sub 1 milion de astfel de contracte în România (...) Este interesant de urmărit cum își vor acoperi angajatorii nevoile de personal pentru serviciile pe care angajații anteriori le prestau pentru ei. Ce pot să vă spun este că dintre clienții Smartree sunt și companii care au preferat să păstreze contractele cu timp parțial și să plătească la nivelul contribuțiilor noi, în conformitate cu Ordonanța 16 sau chiar să crească valoarea salariului din contractul cu timp parțial la nivelul salariului minim pe economie. Deci au păstrat și acele persoane care chiar prestează muncă parțială”, a declarat pentru wall-street.ro Alexandra Peligrad, CEO al companiei de resurse umane Smartree România.

Supraimpozitarea contractelor part-time, o povară grea și la nivelul calculului salarial

Supraimpozitarea muncii part-time a adus îngrijorări nu doar în ceea ce privește creșterea muncii la negru. Modificarea din Codul Fiscal introdusă de Guvern, în această vară reprezintă o adevărată provocare și pentru departamentele de HR și cele financiar-contabile care realizează lunar calculele salariale.

De asemenea, tot această suprataxare aduce în plus și mai multă complexitate și dificultate în aplicarea regulilor de calcul salarial în România. Aduce în plus, dacă se mai putea, un nivel și mai mare a suprafiscalității și a supraimpozitării de care se vorbește de ani buni în România (...) Am făcut un calcul foarte simplist, pentru un contract cu normă de patru ore, cu un salariu brut de 1.275 de lei, care înseamnă jumătate dintr-un salariu minim pe economie, angajatorul va trebui să plătească în jur 40-50 de lei pe aceste contribuții la nivel lunar.

Alexandra Peligrad, CEO Smartree România (foto)

Alexandra Peligrad, CEO Smartree

Nici angajații care lucrează pe contracte part-time nu au nimic de câștigat în urma acestei măsuri. Unii și-au pierdut locurile de muncă, în vreme ce alții care au încheiat astfel de contracte cu mai mulți angajatori sunt nevoiți să treacă lunar printr-un proces birocratic laborios.

„Metodologia e complexă și destul de dificilă pentru că dacă angajatul respectiv are contracte la mai multe companii va trebui ca în fiecare lună, la fiecare angajator să depună o declarație pe propria răspundere în care să declare dacă toate contractele de muncă pe timp parțial, adunate duc la un salariu minim pe economie sau nu. E destul de complicat de aplicat”, a mai precizat CEO-ul Smartree România.

Măsura de supraimpozitare a muncii part-time nu este una nouă. Aceasta a mai fost introdusă în 2017, ca mai apoi să fie abrogată în 2020. Rămâne de văzut în ce mod va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, așa cum se așteaptă Guvernul.

Citește și: Ionuț Moșteanu, USR: Budăi și PSD au băgat mâna în buzunarele multor români prin impozitarea contractelor part-time

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri