Câți români lucrează la negru și la gri. Ce amenzi primesc angajatorii care permit o astfel de activitate nerglementată
Primirea la muncă a unei persoane fără să fi încheiat un contract individual de muncă sau care lucrează în regim de part-time și în realitate este plătit pentru muncă cu normă întreagă, sunt practici des întâlnite în România. Autoritățile abilitate publică săptămânal statistici cu privire la numărul salariaților care lucrează fără forme legale. Numai în luna aprilie au fost depistați 524 de români care nu munceau cu forme legale, iar amenzile acordate de Inspecția Muncii (ITM) au depășit 9 milioane de lei, potrivit datelor furnizate de instituția subordonată Ministerului Muncii.
În ultima săptămână au fost peste 1.600 de controale, fiind identificate 120 de persoane care munceau la negru. S-au aplicat amenzi de peste 2 milioane de lei, nu doar pentru muncă nedeclarată și subdeclarată, ci pentru toate aspectele neconforme sesizate.
Lorena Ciobanu, partener ONV LAW
Numărul exact al muncitorilor la negru sau la gri nu îl vom ști, probabil, niciodată, iar „dacă autoritățile ar avea capacitatea sa facă mai multe controale, cu siguranța ar face-o”, spune av. Lorena Ciobanu. Industria construcțiilor este principalul domeniu în care se practică atât munca la negru, cât și munca la gri, iar eliminarea facilităților fiscale ar putea crește și mai mult aceste activități de muncă nefiscalizată, se teme specialiștii din piața muncii și antreprenorii. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prevede ca până în 2025, facilitățile fiscale din construcții, IT și cercetare, incluse anterior de guvernul PSD în 2018, să fie eliminate gradual.
„În construcții, riscul este foarte mare, e domeniul principal în care vor efectua controale autoritățile. Practic se are în vedere o reducere treptată a beneficiilor pentru care se optează în domeniu. Începând cu 2025 se vor adopta reglementări care vor modifică acest cadru legal și se va renunța treptat, nu știm cât de gradual se va face această renunțare. Acest lucru, sigur, va constitui un risc pentru muncă la negru și muncă la gri în acest domeniu (...) Operatorii economici de pe piața construcțiilor vor trebui să își planifice din timp bugetele astfel încât să își poate desfășura activitatea fără prea mari probleme ca urmare a eliminării facilităților fiscale”, a declarat av. Lorena Ciobanu, partener în cadrul companiei de consultanță juridică ONV Law.
Sursa foto: Wall-Street.ro
Pentru munca la gri, amenzile pentru primirea salariului „în plic” sunt cuprinse între 8.000 și 10.000 de lei pentru fiecare persoană pe care angajatorul o primește la muncă, cu un maximum de 100.000 de lei valoare cumulată. Pentru munca la negru, amenzile pot și mai usturătoare. Un angajator care nu încheie un contract individual de muncă sau nu îl înregistrează în Revisal, sancțiunile pot merge și până la 20.000 de lei pentru fiecare persoană care prestează muncă la negru.
„Dacă considerăm că avem în jur de 8 milioane de lei pe lună, până la nivelul lunii mai ar trebui să avem în jur de 12 milioane de lei aplicate, mai mult sau mai puțin”, a mai precizat reprezentantul ONV LAW.
Care sunt domeniile care sfidează cel mai mult legea când vine vorba de munca la negru și munca la gri
În ciuda controalelor și amenzilor drastice, comerțul și alimentația publică, domeniul service-urilor auto și cel al întreținerii și înfrumusețării corporale, sunt sectoarele de activitate în care predomină cel mai mult munca la negru și munca la gri. HoReCa este un alt domeniu în care munca nefiscalizată domină, mai ales în contextul în care dificultățile financiare din ultimii doi ani de pandemie își spun cuvântul.
„HoReCa e și un domeniu care a fost destul de afectat pe perioada pandemiei, astfel încât există riscul că unii antreprenori din acest domeniu să opteze pentru muncă subdeclarata cel puțin. Din păcate mulți antreprenori din acest domeniu au probleme financiare și tind să meargă spre această varianta care nu e legală”, a mai precizat av. Lorena Ciobanu.
Sfaturi pentru companii și angajați
În România, sistemul de prevenție la nivel de muncă la negru și muncă la gri ar putea fi mai bine ajustat pentru ca crea un cadru mai predictibil pentru companiile și pentru angajații lor. Riscurile există pentru ambele părți implicate într-un raport de muncă, explică specialistul. Pe de o parte, companiile sunt drastic sancționate sau chiar riscă să fie închise temporar pentru această încălcare a legii, în timp ce angajații nu sunt asigurați din punct de vedere medical și nici nu beneficiază de contribuții la sănătate și asigurări sociale.
„Ca efecte aș menționa în primul rând, pe piața de business, denaturarea concurenței, între întreprinderile care se conformează și cele care nu se conformează. Practic nu plătesc taxe și impozite. Sigur, aceștia au un avantaj nejustificat și o situație financiară mai bună decât cei care se conformează normelor (...) Pentru angajați, locurile de muncă au de regulă niște condiții precare, deci drepturile lor în materie de siguranță și sănătate în muncă nu sunt respectate, precum și cele la repaus, zilnic sau săptămânal. E important să fie conștienți de drepturile lor și să nu accepte până la urmă acest tip de muncă. Deci sunt clar dezavantajați, mai ales din perspectiva asigurărilor sociale”, a mai precizat av. Lorena Ciobanu, prezentă în cadrul emisiunii.
Urmăriți întreaga discuție în cadrul emisiunii HR Talks, un proiect editorial realizat de wall-street.ro prin care ne dorim să venim cu o abordare cât mai practică în dezbaterea celor mai importante teme și trenduri din piața muncii, alături de manageri și specialiști din industrie.
