Pentru copii, joaca este tot mai des văzută de părinți ca un antrenament pentru viitor, un spațiu în care se formează abilități precum încrederea, comunicarea sau creativitatea. Pe de altă parte, pentru adulți, aceeași joacă devine o pauză de la muncă și o formă de reconectare. LEGO vede această dublă direcție și în România și a transformat ideea într-o oportunitate de business: pe de o parte, părinții asociază jocul cu educația, pe de altă parte, gamele pentru adulți cresc accelerat.
Joaca îi pregătește pe copii pentru viitor și îi ajută pe adulți să iasă din ritmul muncii
Într-o perioadă în care părinții se gândesc tot mai mult la abilitățile de care copiii vor avea nevoie ca adulți, joaca începe să capete o miză mai mare decât simpla relaxare. Pentru cei mici, ea devine un cadru în care învață să comunice, să aibă încredere, să colaboreze și să gestioneze greșeala. Pentru adulți, în schimb, joaca revine în viața de zi cu zi ca o formă de pauză, o activitate care nu trebuie să producă eficiență, performanță sau rezultate profesionale.
Copiii au nevoie de joacă pentru a exersa abilități de viitor, în timp ce adulții cumpără seturi LEGO tocmai pentru a se desprinde de presiunea muncii.
„Gamele noastre de activitate dedicate adulților au început să ia amploare în perioada pandemiei, tocmai pentru că adulții aveau o nevoie pregnantă de a face ceva cu timpul lor și de a nu se dedica numai muncii”, spune Andreea Spiridon, Marketing Director LEGO România.
Compania a construit ulterior o strategie de creștere pe zona de adulți, cu seturi legate de pasiunile acestora, de la artă și design, până la arhitectură, automobile sau universuri culturale cunoscute.
„LEGO a pus bazele unei strategii de creștere pe portofoliul de adulți, de a crea seturi care să fie potrivite pasiunilor principale pe care le au adulții. E important să descoperi ce-ți place, pentru că apoi joaca vine mai ușor și ideile de joacă vor fi mult mai la îndemână”, explică Andreea Spiridon.
Adulții au redescoperit joaca în pandemie, dar copiii au accelerat fenomenul
Pandemia a fost momentul în care mulți adulți au început să caute activități care să îi scoată din rutina muncii de acasă. LEGO a prins această schimbare de comportament și a dezvoltat game dedicate celor care nu mai cumpără neapărat pentru copii, ci pentru ei înșiși.
Totuși, Andreea Spiridon spune că evoluția nu poate fi explicată doar prin pandemie. În multe familii, copiii sunt cei care îi aduc pe adulți înapoi în zona de joacă. Iar odată ce părinții intră în acest univers, granița dintre joaca adultului și joaca copilului devine mai puțin clară.
„Ce putem să spunem este că trendul este unul foarte accelerat pentru gamele de adulți. Există un efect de amplificare care vine atât dinspre adulți către copii, cât și dinspre copii către adulți. Nu e numai pandemia cea care a dat avânt adulților să se joace cu piese LEGO, ci chiar propriii copii”, spune Andreea Spiridon.
În continuare, copiii rămân publicul principal al seturilor LEGO, dar segmentul pentru adulți capătă greutate, inclusiv pentru că joaca devine o experiență comună în familie. Un set poate fi cumpărat de un adult pentru relaxare, construit împreună cu copilul sau transformat într-un moment de conectare între generații.
„Joaca este foarte fluidă între părinte și copil și sunt foarte multe familii care împărtășesc același model și îl construiesc împreună. Atunci e foarte greu de definit unde se oprește joaca adultului și unde începe joaca copilului”, adaugă Andreea Spiridon.
Pentru părinți, joaca copiilor nu mai este timp pierdut, ci educație
Dacă pentru adulți joaca poate funcționa ca o pauză de la muncă, pentru copii ea este tot mai mult asociată cu învățarea. Andreea Spiridon spune că părinții români privesc astăzi jocul ca pe un cadru în care copiii își dezvoltă abilități importante pentru prezent și pentru viitor.
„Astăzi, pentru părinți, joaca este sinonimă cu învățarea, cu conectarea, cu pregătirea abilităților sau cu construirea unui cadru în care copiii să învețe abilitățile de care au nevoie acum, dar și pentru viitor”, spune ea.
Această schimbare vine și cu o presiune nouă pentru părinți. Dacă joaca este importantă pentru viitorul copilului, atunci mulți adulți pot ajunge să se întrebe dacă se joacă suficient, corect sau în modul potrivit. De aici apare nevoia de contexte care să îi ajute să transforme teoria în practică.
„Cu siguranță, părinții au nevoie de suport, de astfel de conversații aduse în viața de zi cu zi, de a aduce teoria în practică”, explică Andreea Spiridon.
În România, spune ea, părinții valorizează joaca și conexiunea emoțională, chiar dacă viața de zi cu zi pune presiune pe timpul familiei.
„În România, părinții valorizează joaca și conexiunea emoțională. Și asta se întâmplă în pofida limitărilor și presiunilor date de responsabilitățile zilnice”, spune reprezentanta LEGO România.
Nu joaca perfectă contează, ci micro-momentele repetate
Una dintre concluziile importante din declarațiile Andreei Spiridon este că părinții nu trebuie să transforme joaca într-o sarcină suplimentară. În familiile cu program aglomerat, problema nu este doar lipsa timpului, ci și ideea că joaca trebuie să fie lungă, perfectă și neîntreruptă.
„Mulți părinți se blochează în această perfecțiune. Dacă nu pot să mă joc jumătate de oră cât poate aș vrea, atunci parcă mai bine nu încep jocul. Realitatea este că putem să construim mici momente de joacă și să ne bucurăm de acelea”, spune Andreea Spiridon.
Această perspectivă este importantă pentru că aduce joaca într-un teritoriu mai realist pentru familia modernă. Nu este nevoie ca părinții să aștepte weekendul, vacanța sau o fereastră mare în program. Pot exista momente scurte, constante, care creează conectare și rutină.
„Studiul arată că nu e esențial să ne alocăm un timp foarte mare pentru joaca în familie, ci mai degrabă să fim constanți și să avem aceste micro-momente de joacă zilnice”, explică ea.
Aceeași idee a stat la baza inițiativei „Ridică-te la mintea copiilor”, prin care LEGO România a lansat prima Galerie de Joacă LEGO din România, o experiență construită pentru a transforma concluziile studiului într-un spațiu concret de interacțiune între părinți și copii.
„Asta a stat în spatele inspirației pentru inițiativa noastră, Ridică-te la mintea copiilor, care este în esență o inițiativă care vrea să creeze un cadru familiilor de a se conecta, de a se juca, de a-și imagina împreună tot felul de lucruri”, spune Andreea Spiridon.
43 de minute de joacă pe zi pot crește fericirea familiei cu până la 45%
Studiul LEGO „Play Well” 2026 arată că familiile care se joacă împreună cel puțin 43 de minute pe zi pot avea un nivel de fericire cu până la 45% mai ridicat. Pentru LEGO, această concluzie a devenit punctul de plecare pentru „Scorul Fericirii prin Joacă”, disponibil pe platforma romaniasejoaca.ro.
„Ne-am dori să facem acest Scor al Fericirii relevant la nivel național și atunci am creat o platformă, romaniasejoaca.ro, unde monitorizăm în timp real opiniile familiilor despre nivelul lor de fericire înainte și după ce se joacă”, explică Andreea Spiridon.
Datele studiului mai arată că joaca este tot mai clar asociată cu educația și dezvoltarea copiilor. La nivel global, 73% dintre părinți se tem că, fără joacă, cei mici nu vor dezvolta competențele necesare pentru viitor. În România, 95% dintre părinți spun că joaca este la fel de importantă ca educația formală și tot 95% consideră că aceasta contribuie direct la dezvoltarea abilităților de care copiii vor avea nevoie ca adulți.
În România, părinții prioritizează încrederea în sine, 60%, comunicarea, 56%, și creativitatea, 52%, ca abilități esențiale pentru succesul viitor al copiilor. Inteligența emoțională, 28%, este plasată înaintea unor indicatori tradiționali precum performanța academică, 16%, sau competențele STEM, 8%. Studiul mai arată că 89% dintre părinți și 92% dintre copii spun că joaca este unul dintre principalele moduri prin care copiii învață, iar 91% dintre copii spun că prin joacă au curajul să încerce lucruri noi fără teama de a greși.
Timpul rămâne însă principala barieră. 53% dintre părinții români indică treburile casnice drept principală piedică în calea jocului, iar 47% spun că programul încărcat afectează timpul dedicat jocului. Copiii resimt această lipsă mai puternic decât adulții: 43% dintre copiii români spun că nu sunt mulțumiți de cât timp se joacă, față de 28% la nivel global. Totuși, studiul aduce și un semnal pozitiv: 1 din 2 familii care, în urmă cu doi ani, nu se mai jucau deloc împreună au reintrodus joaca în rutina lor de zi cu zi.
Datele studiului „Play Well” 2026 au fost colectate în perioada decembrie 2025, ianuarie 2026, în 30 de țări, inclusiv România. Cercetarea a fost realizată de Grupul LEGO alături de Edelman DXI, pe baza răspunsurilor a 45.000 de participanți: 30.000 de părinți cu copii cu vârste între 1 și 12 ani și 15.000 de copii cu vârste între 5 și 12 ani.
