Inteligența artificială a ajuns să preia tot mai mult din sarcinile repetitive ale angajaților, dar asta vine și cu un dezavantaj pentru tinerii aflați la început de carieră. Numărul de joburi pentru juniori, dar și pozițiile de entry-level, s-au redus în ultimul an, atât ca urmare a automatizării, cât și a înghețării angajărilor.
„Da, se resimte la tot ce înseamnă generație de tineri, sub 25 de ani. Dar asta vine cumva din două direcții la care companiile care s-au adaptat deja trebuie să gândească. Pe de o parte, juniorii ar trebui să fie totuși foarte utili în a ști cum pot să fie automatizate procesele, pentru că au o fluiditate în AI și în zona digitală mai mare decât o are generația X, de pildă. Pe de altă parte, cred că și foarte mulți tineri nu mai vor atât de mult joburile clasice. Deci vine o perioadă în care nici din partea candidaților tinerii nu se înghesuie să aplice la toate joburile de juniori. Sunt mulți în expectativă, sunt o generație încă susținută financiar de părinți, n-au presiunea pe care au avut-o generațiile anterioare”, a spus pentru Wall-Street.ro Mădălina Uceanu, Managing Partner al Career Advisor, companie de consultanță în HR.
Instrumentele bazate pe inteligență artificială sunt deja utilizate pentru activități administrative, documentare sau de redactare, sarcini care până de curând erau atribuite angajaților juniori. Companiile trebuie însă să aibă în vedere că progresul se face în continuare cu oameni, motiv pentru care experiența tinerilor în gestionarea noilor tehnologii poate reprezenta un avantaj major pentru angajații seniori din cadrul unei firme, cât și pentru întreaga organizație.
Mădălina Uceanu arată cât de important este conceptul de reverse mentoring, o practică de dezvoltare profesională în care angajații mai tineri sau juniorii îi învață pe cei seniori noțiuni din domenii în care noile generații au competențe mai avansate precum tehnologie, digital, social media, inteligență artificială, tendințe culturale și comportamentale.
„Tot ce înseamnă AI va crea un gol și va fi o perioadă de adaptare. Rămâne de văzut cum ne vom adapta, către ce și cât de repede. Eu cred că în zona de juniors sunt foarte mulți dintre tineri care, din punct de vedere competențe digitale și AI, stau foarte bine. Există un concept în management care se numește reverse mentoring, în care te duci la juniori ca să înveți cum să operezi niște lucruri. Deci soluții se pot găsi”, a mai completat liderul de la Career Advisor, în cadrul evenimentului HumAInity.
Până în 2030, experții de la World Economic Forum estimează că aproape 50% dintre angajați vor avea nevoie de formare sau recalificare, în timp ce aproximativ 40% își vor putea continua activitatea fără schimbări majore. În România, 29% dintre angajați vor fi sprijiniți prin programe de perfecționare, iar 18% vor trece prin procese de recalificare și redistribuire către noi roluri, arată Asociația Business Service Leaders (ABSL).
„Repetiția viitorului”, extrem de importantă. AI-ul lasă însă mai mult loc și pentru meserii în afara birourilor
Totuși, în privința avansului inteligenței artificiale, Mădălina Uceanu arată că procesul de înlocuire a joburilor cu AI nu este unul chiar atât de alert și că „nu se poate schimba totul peste noapte”. Cel puțin nu în România.
Procesul de înlocuire a joburilor cu AI e destul de lent. Sunt unele la care știm clar. Piețele sunt independente, sunt granițe, nu se poate schimba totul așa, peste noapte. Noi, ca oameni, nu ne putem schimba dacă e să ne gândim așa. Dar, ușor-ușor, începem să mergem într-acolo, dar trebuie făcută o integrare cu cap, cam asta e și ideea. Înainte de toate trebuie să știm că nu se poate decât împreună și, în al doilea rând, când e un lucru făcut cu cap, nu trebuie înghițit totul de-a gata și foarte rapid. Nu, trebuie planificată toată treaba, să fie un fel de repetiție a viitorului.
Mădălina Uceanu, Managing Partner Career Advisor
Inteligența artificială accelerează automatizarea, dar aduce și o reorientare a multor tineri spre meserii bazate pe manualitate, tendință observată deja în industrii creative și servicii personalizate (beauty, artizanat, gastronomie), acolo unde AI nu poate interveni decât marginal. Acesta este și motivul pentru care meserii precum make-up artist, hairstylist sau cosmetician nu pot fi replicate de un robot sau de un program software, căci ele îmbină tehnica și arta, ceea ce le face imposibil de automatizat și cumva mai sigure în fața mai multor transformări de ordin tehnologic.
„Sunt convinsă că o să vedem o astfel de tranziție către tot ce înseamnă manualitate, tactil. Și nu numai din punct de vedere joburi, ci și din perspectiva pasiunii oamenilor. Ne vom întoarce către niște lucruri care ne dau un sens sau o satisfacție mai rapidă. Cred că multe din zonele acestea nu se vor putea înlocui”, a mai spus Mădălina Uceanu.
